Modernizarea drumului județean Suceava – Iași, un proiect de peste 100 milioane de euro, care va scuti șoferii care tranzitează zona de zeci de minute petrecute în trafic și va mai elibera drumurile naționale, ar putea fi gata integral abia în 2023. Patru din cele 5 tronsoane ale drumului se vor finaliza în 2021, însă pentru ultimul, licitația a fost anulată deoarece din asocierea câștigătoare a făcut parte o firmă care avea probleme cu fraude din fonduri UE.
Este vorba despre WFA Impex și administratorul/acționar unic, Ion Florian, care au fost trimiși în judecată în dosarul TelDrum instrumentat de DNA. Consiliul Județean Iași a lansat o nouă licitație pentru ultimul tronson, cu termen de finalizare 2023, însă rămâne de văzut dacă aceasta se va finaliza și când vor începe lucrările.
Informația pe scurt
• Ideea unui drum alternativ, pe trasee județene, care să lege cele mai mari două municipii din nordul Moldovei, Iași și Suceava, a prins contur în iunie 2014
• Atunci, șefii celor două Consilii Județene au decis ca proiectul să fie depus pe Programul Operațional Regional
• Contractul de finanțare a fost semnat abia în septembrie 2017
• Din cele cinci loturi, în care a fost împărțit drumul de 167 km, acum se lucrează doar pe patru, toate acestea urmând a fi finalizate în câteva luni
• Lotul 3 este însă abia în procedură de licitație și ar putea fi gata tocmai în 2023
• Probleme au apărut atunci când în ecuație a apărut o firmă din Teleorman, acuzată de fraudă cu fonduri UE, pe vremea bunei prietenii dintre fostul șef al CJ Iași și fostul lider al PSD Liviu Dragnea
• Din tot acest ambițios proiect, cel mai mare proiect regional de infrastructură din țară, va ieși o struțocămilă: un drum perfect pe 4/5 din el, dar plin de cratere inabordabile pe una din cele mai mici porțiuni ale lui
• Suficient însă ca ieșenii și sucevenii să aglomereze și mai mult, în următorii cel puțin 3 ani, tot traseul clasic pe DN-uri, mai lung și mult mai aglomerat
• Un exemplu clasic despre cum să îți bați joc de aproape 100 de milioane de euro
Ideea unei axe rutiere interjudețene, care să lege Iașul de Suceava, a apărut la începutul anului 2014. Inițial, administrația de atunci a județului Iași, una liberală, a propus un Masterplan, pe șapte ani, de modernizare a drumurilor județene pe trei direcții.
Axa I urma traseul spre nord-vest (Iași-Movileni-Gropnița-Coarnele Caprei-Belcești-Scobinți-Sirețel-Lespezi-limita județului Suceava), Axa II mergea spre sud-vest, iar Axa III facea ocolul municipiului Iași, de la nord (Vânători, DN 24), pe la vest (Lețcani, DN 28/ E583) și sud (Voinești-Ciurea-Bârnova), oprindu-se în estul orașului (Tomești-Holboca).
Până acum, la finalul Masterplanului 2014-2020, Axa II a fost modernizată pe bucăți, iar pe Axa I lucrările au început anul acesta.
Cum a ajuns Axa I ieșeană Axă rutieră strategică
Drumul Iași-Lespezi, gândit să lege comunele de pe lunca Siretului de municipiul-reședință, nu putea fi finanțat din fonduri europene decât cu condiția conectării la rețeaua europeană de transport (Trans-European Transport Network, TEN-T).
Cum o legătură paralelă cu DN 28/E583 nu avea rost, capătul a fost mutat mai la nord. Iar coridorul A7 trece doar marginal prin județul Iași, astfel că, de la Lespezi până la DN 2/E85/ A7, trebuia o alianță cu Suceava. Autoritățile din județul vecin s-au lăsat convinse după ce traseul a fost prelungit, asigurând practic o centură pentru municipiul Suceava.
Pe 20 iunie 2014, președinții de atunci ai celor două Consilii Județene au bătut palma, Iașul fiind lider de proiect după ce președintele Cristian Adomniței a venit cu ideea legării celor două municipii.
Socoteala din 2014 s-a potrivit abia cu cea din 2020
„Proiectul va fi depus spre finanțare imediat ce va fi deschis apelul pentru proiecte de infrastructură pe Programul Operațional Regional. Imediat după aprobare vom organiza licitația și, dacă toată lumea e serioasă, cred că în 2016 putem avea utilajele pe șantier”, a schițat atunci parcursul Cristian Adomniței. N-a fost atât de simplu, iar problemele s-au ținut lanț: contractul de finanțare a fost semnat abia pe 4 septembrie 2017.
Este vorba de aproape 73 de milioane de euro, din care 58 de milioane sunt acoperite din fonduri europene (POR – Axa prioritară 6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională) și 9 milioane de la bugetul de stat. Cele două CJ-uri au pus încă 1,5 milioane de euro, reprezentând 2% din valoarea cheltuielilor eligibile și neeligibile.
Probleme pe traseu
Traseul are o lungime de 167,61 km, din care 91,77 km sunt pe teritoriul județului Iași. Ieșenii și-au împărțit segmentul în trei loturi, iar sucevenii, în două. Prima rundă de licitații a dat chix, iar toată lumea a dat vina pe celebra Ordonanță 114/2018 (care, printre altele, majora salariul minim în construcții) și pe scumpirea bitumului.
Consilierii județeni de la ambele capete ale Axei strategice au acceptat o suplimentare cu 40% a bugetului, respectiv până la 103 milioane de euro, iar procedura a fost reluată. De data asta, licitația a mers aproape perfect. „Aproape”, pentru că exact tronsonul din mijlocul Axei a rămas neatribuit.
Ce s-a dat și cu cât
Contractele pentru cele două loturi din Suceava au fost semnate în primăvara anului 2020, în plină stare de urgență. O asociere condusă de firma locală Autotehnorom și le-a adjudecat pe amândouă pentru o sumă de 179,5 milioane de lei (de la valoarea estimată de 181,7 milioane).
Și la Iași, contractele pentru primele două loturi, Iași-Gropnița (29,6 km, 60,36 milioane de lei) și Gropnița-Belcești (22 km, 43,8 milioane de lei) au fost atribuite în noiembrie 2019 asocierii Alpenside-General Trust Argeș pentru o sumă totală de 104,17 milioane de euro (de la valoarea estimată de 112,75 milioane).
Bătălia s-a dat pe Lotul 3, care măsoară 40,6 km de la Belcești până la limita cu județul Suceava – cel mai lung, dar și cel mai scump dintre segmentele ieșene: 96,1 milioane de lei valoare estimată. Dintre cele trei oferte, tot cea a unei asocieri condusă de Alpenside a fost declarată câștigătoare, numai că n-a mai fost vorba de echipă cu firma din Argeș, ci cu una din Teleorman, WFA Impex, care avea probleme cu fraude din fonduri UE.
WFA Impex și administratorul/acționar unic, Ion Florian, au fost trimiși în judecată în dosarul TelDrum instrumentat de DNA. Procesul de corupție a început în ianuarie 2019. Procurorii DNA susțin că între Ion Florian și șefii TelDrum exista o relație de apropiere personală și profesională.
Procurorii susţin că reprezentanţii Tel Drum – Mircea Vişan, Petre Pitiş şi Neda Florea – şi reprezentantul WFA Impex SRL – Ion Florian au încălcat, pe de o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare şi, pe de altă parte, au întocmit documente care atestau fapte şi împrejurări nereale (documente utilizate ulterior în obţinerea fondurilor nerambursabile).
Mai precis, ei susțin că WFA Impex și TelDrum au simulat procedura de atribuire, reprezentanţii Tel Drum SA fiind în realitate cei care au negociat preţul şi condiţiile achiziţiei utilajului de la firma furnizoare, în timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic în procedură (această societate nu avea nici experienţa şi nici capacitatea de a furniza utilajul), iar pe de altă parte au dat firmei WFA Impex SRL informaţiile privind derularea proiectului, condiţiile de participare şi documentaţia tehnică înainte de publicarea anunţului de cerere de oferte, prin aceasta eliminând caracterul concurenţial al procedurii de atribuire şi au întocmit şi au depus declaraţii privind lipsa conflictului de interese între reprezentanţii beneficiarului şi ofertant.
În plus, procurorii susțin în rechizitoriu că WFA Impex SRL funcţiona în realitate ca o societate satelit pentru Tel Drum SA.
De altfel, în perioada în care Liviu Dragnea a controlat PSD și guvernele PSD, WFA Impex a câștigat numeroase licitații pentru lucrări de infrastructură rutieră, majoritatea în județe conduse de baroni PSD, Buzăul fiind cea mai recentă din acestea (drumul Vintilă Vodă – Poiana Mărului). Și Consiliul Județean Iași, care a atribuit acest contract, era condus de un baron PSD – Maricel Popa.
Două contestații au făcut praf o licitație
Prima contestație a venit imediat, în decembrie 2019. E vorba de 53 de pagini în care sunt semnalate atât probleme tehnice, cât și motive de excludere a asocierii din competiție. Cele mai importante ar fi: datorii considerabile la bugetul de stat și prezentarea unor informații false în DUAE (Documentul Unic de Achiziție European, instrument care facilitează participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale și reduce sarcinile administrative pentru autoritățile/entitățile contractante).
Autoritatea contractantă, CJ Iași, a trebuit să reevalueze ofertele, iar cea a Alpenside-WFA Impex a fost declarată inadmisibilă. Motivul principal: firma teleomăneană avea un dosar DNA cu acuzația de fraudă din fonduri UE. O altă asociere decât cea care a formulat contestația a fost declarată câștigătoare, ceea ce a determinat depunerea unei a doua contestații. În 22 de pagini sunt semnalate probleme de procedură. Asocierea reclamată a făcut la rândul ei contestație la CNSC, care a respins-o, decizia fiind întărită de Curtea de Apel Iași în octombrie 2020.
Reluare pentru finalizare în 2023
Procedura de atribuire a Lotului 3 va fi reluată zilele acestea. Directorul executiv al Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Iași ne-a declarat că se așteaptă la și mai multe oferte. Marieta Afilipoaie a amintit că termenul de finalizare a investiției este 31 decembrie 2023. Cum contractul de atribuire prevede 24 de luni pentru execuția lucrărilor, o procedură derulată corect nu ar mai trebui să provoace emoții, chiar dacă ar atrage din nou contestații.
Totuși, procedurile birocratice greoaie au făcut ca un asemenea segment să aibă nevoie de zece ani ca să fie pus în practică, în loc de șase. Și nu e vorba de un drum cu totul nou, ci de modernizarea unor tronsoane deja existente.
„În prezent, locuitorii de pe traseul Gropnița – Coarnele Caprei-Belcești (Lotul 2, n.r.) – Scobinți – Sirețel – Lespezi (Lotul 3, n.r.) nu au un drum pe care să circule în condiții normale spre municipiul Iași. Necazurile cele mai mari sunt în zona de centru-nord a județului, o zonă slab dezvoltată economic, acest lucru fiind o consecință și a slabei calități a infrastructurii rutiere din județ. Situația actuală nu se poate schimba decât revitalizând infrastructura de transport”, nota Cristian Adomniței în iunie 2014.
Pe lângă acest avantaj, mai trebuie spus că Axa va oferi o cale alternativă celor care merg de la Iași la Suceava și invers: distanța este aceeași ca pe drumurile naționale – care au, la fel, o bandă pe sens – pe traseul Iași-Tg. Frumos-Pașcani-Suceava. Dar asta când va fi gata și Lotul 3.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
