VIDEO Tudor Chirilă: „Demnitatea meseriei de profesor vine și dintr-o recunoaștere financiară”

Data:

spot_img

„Orice categorie profesională este îndreptățită la un moment dat să ceară o mărire salarială, categoric”, consideră Tudor Chirilă, care a vorbit într-un interviu acordat Edupedu despre greva cadrelor didactice, dar și despre problemele din educație.

Tudor Chirilă consideră că profesorii nu primesc din partea societății respectul pe care îl merită și atrage atenția asupra ușurinței cu care oricine poate ajunge să profeseze în acest domeniu.

„Știm foarte bine că să fii profesor devine o profesie ca-și pierde din ce în ce mai mult din respectul pe care i-l datorează actorii din societatea civilă. În același timp, știm că este foarte ușor să ajungi profesor în momentul de față.

Demnitatea meseriei de profesor vine și dintr-o recunoaștere financiară, de care orice meserie are nevoie, dar știm că asta nu există în momentul de față. Profesorii văd cât de mult contează pregărirea în alte țări.

Citește și: Greva în educație continuă. Sindicatele au decis să nu semneze niciun acord, chiar dacă e girat de președintele Iohannis

M-am interesat și am studiat Finlanda, din această perspectivă. Acolo, să devii profesor înseamnă 5 ani de pregătire profesională, care este însoțită de pregătire pedagogică. Studenții își pot alege, încă din anul I, un mentor să facă practică.

Aceștia intră în clasă și se confruntă cu problemele cu care se confruntă și profesorii titulari. La noi acest modul pedagogic este scurt, nu este pe toată perioada pregătirii ca profesor, nu avem o facultate specială”, a precizat Tudor Chirilă.

Eșecul României Educate

Tudor Chirilă a vorbit în cadrul interviului și despre problemele actuale din domeniul educației, cauzate, cumva paradoxal, de legea educației, dar și despre nevoia elevilor de meditații și lipsa unor unități de stat de tip after-school.

„Educația este un domeniu care preocupă toată România. Legea educației a fost atât de mult întoarsă pe toate părțile și atât de puțin a fost pusă în dezbatere reală. Avem modificări recente care au ajuns în Parlament fără să le vadă nimeni și care se discută doar la nivelul Parlamentului, iar lumea este într-o confuzie totală.

Eșecul România Educată îl cunoaștem cu toții, ar fi trebuit să fie garantul unei legi care să ducă educația mai departe, nu să o pună pe butuci”.

Citește și: Guvernul le promite profesorilor 1.000 de lei brut în plus la salariu. Pentru personalul nedidactic creșterea va fi de 400 de lei

Educația se zbate în noroi

Tudor Chirilă consideră că o problemă foarte mare a sistemului educațional românesc este lipsa de resursă umană de calitate. Pentru artist, sistemul educațional actual se zbate în noroi.

„Nu există resursă umană și nu există, în acest moment, în legea educației o reglementare sau o strategie foarte clară de creștere a unei resurse umane profesioniste, care să poată să scoată sistemul de educație din noroiul în care se zbate”.

Tudor Chirilă

Tudor Chirilă consideră că meditatarii nu fac altceva decât să reia materia care ar trebui să fie predată în școli.

„Avem totuși o clasă de mijloc care-și permite oarecum meditații, dar avem și o mare clasă defavorizată cu o grămadă de copii aflați în mediul rural. Copii ai căror părinți poate sunt plecați la muncă în străinătate și ei rămân cu bunicii și ar trebui cumva integrați într-un sistem de educație bolnav care nu fiscalizează meditațiile.

Să nu mai vorbim de faptul că se dublează o curriculă care trebuie aprofundată prin meditații.

Copilul pierde timp la școală, de fapt, dacă ajunge ca după ora 3.00-4.00 după amiaza, deja extrem de obosiți, să se mai ducă încă o dată să reia sau să aprofundeze sau să se concentreze că vine evaluarea națională.

Dar să vorbim și de faptul că acest sistem public nu este altceva decât un sistem privat mascat. Pentru că ce înseamnă meditațiile până la urmă? Să fim serioși! Elevii nu se meditează doar pentru a avea informații suplimentare într-o direcție de pasiune pe care au descoperit-o cu ajutorul școlii.

Copiii merg la meditații pentru că trebuie să treacă niște examene la care, se pare că n-au reușit să învețe cum trebuie tocmai pentru că nu există un cadru instituțional care să-l ajute pe profesor să predea. Atunci apar profesorii care beneficiază, care profită de aceste slăbiciuni”, a menționat Tudor Chirilă.

After-school-urile de stat, doar o altă promisiune

O altă problemă identificată de artist este lipsa instituțiilor publice de tip after-school. Tudor Chirilă crede statul ar trebui să vină în ajutor părinților care nu pot pleca de la locul de muncă la ora în care copiii termină orele.

„Este absolut imposibil să fim un sistem public fără after-school, deși after-school-ul era o promisiune pe care România Educată și-o asumase. Își asumase și că vom avea un sistem public cu o masă caldă și cu încă 2 sau 3 ore, în așa fel încât statul să-i ajute pe părinți să poată duce o viață normală.

Totul se leagă. Oamenii exasperați ajung să divorțeze în momentul în care ei nu mai au timp decât pentru a fi șoferii copiilor lor sau trântesc copiii pe la bunici.

Sunt foarte mulți părinți care trebuie să-și părăsească copiii pentru că nu au cum să se ocupe de ei și nici nu au unde să lase copiii de la ora 12. Orice țară încearcă să-și ajute cetățenii să trăiască o viață decentă, o viață normală și să nu supraviețuiască cumva distruși”.

Profesorii beneficiază de slăbiciunile sistemului

Legat de after-school-urile organizate de profesori, artistul spune că sunt o formă de discriminare și de abuz, care nu face altceva decât să adâncească o problemă.

„O formă de discriminare mi se pare și faptul că unii profesori se asociază și-și pot face after-school-uri privare, lucru care de multe ori se întâmplă chiar în școli. Adică acestea sunt niște situații reale și niște abuzuri prin care vedem cum lipsa de reglementare duce la situația în care unii profesori pot devenii beneficiarii slăbiciunii sistemului.

În momentul în care actorii sistemului sunt și beneficiarii slăbiciunilor lui, nu poți să ai pretenția ca de la acești actori să vină schimbarea.

De ce să vreau eu să vină schimbarea? De ce să vreau after-school generalizat dacă eu nu mai câștig nimic? Cunosc cazuri de profesori sau chiar și învățători care ei gestionează after-school-ul. Bine că se întâmplă și așa”.

Școli private cu profesori din sistemul public

În finalul interviului, Tudor Chirillă a discutat și despre școlile private, despre care a explicat de ce nu le vede ca pe o soluție salvatoare: deși acestea vin cu anumite metode de predare, cel mai mult contează modul în care profesorul le pune în aplicare.

„Eu am copilul la o școală privată și pot să spun că, din păcate, una dintre marile probleme ale învățământului privat este chiar învățământul public.

Resursa umană este aceeași peste tot. Oricât te-ai organiza tu să faci teacher training, dacă nu ai un corp solid, un învățământ public solid, profesori buni care la un moment dat, să urmărească o carieră către învățământul privat, degeaba.

Un profesor cu un comportament deviant sau lipsit de carismă sau lipsit de orice competență în zona colaborării cu copiii și așa mai departe, chiar dacă i se pun la îndemână instrumente și proceduri mai bune, el va da cu bâta în baltă, așa cum am trăit-o și eu pe pielea copiilor mei. Cred că școlile private nu sunt un plus foarte mare, școlile private sunt frecventate pentru ceea ce oferă în sensul de after-school și mâncare”, a menționat Tudor Chirilă.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Bianca Iosef
Bianca Iosef
Bianca Iosef a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București în anul 2022. A început să lucreze ca jurnalist încă din timpul facultății și este interesată să evolueze cât mai mult în acest domeniu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related