Așa după cum spuneam cu două zile în urmă, aceste alegeri aduc o configurație parlamentară surprinzătoare pentru mulți, deloc surprinzătoare pentru alții. Chiar dacă liberalii, într-o alianță cu USRPLUS, vor face viitorul guvern, ei au pierdut aceste alegeri.
PSD, din opoziție, a profitat și a crescut doar arătând cu degetul la greșelile adversarilor. USRPLUS, un partid care nu are nevoie de dușmani fiindcă are destui membri care nu fac altceva decât să-și dea prostește în cap unii altora, au câștigat mai puțin decât sperau.
Pe cifre absolute, sigur, PNL e mai bun acum decât în 2016. La fel și USRPLUS. Pe de altă parte, PSD a scăzut comparativ cu ceea ce reușea cu patru ani în urmă. UDMR a reușit să-și păstreze locul, nu fără emoții, participarea la vot în Ținutul Secuiesc și în restul de județe unde există comunități maghiare fiind foarte scăzută. Partidulețele lui Ponta și Băsescu au dispărut din Parlament, iar surpriza pentru mulți a fost ascensiunea partidului anti-sistem AUR.
După redistribuiri, acest AUR trece cu siguranță de 10%, fiind a patra forță politică a țării. Un partid în care și-au găsit locul foști generali de armată care au participat la înăbușirea Revoluției din 1989 ( ex: generalul Nicolae Roman pe lista de candidați AUR la Camera Deputaților ai filialei din Buzău sau Francisc Tobă, fost deputat FSN-PDSR acuzat de crime comise în Decembrie 1989 la Sibiu și care acum este deputat AUR de Brașov, sau chiar extrem de controversatul general Mircea Chelaru) dar și tot felul de oportuniști, AUR este vocea tuturor celor care s-au săturat de aroganța marilor partide.
Având un discurs pro-unionist (Republica Moldova), pronunțat șovin, marșând pe valorile tradiționale – ortodoxie, familie – cei de la AUR au câștigat repede adepți. Mesajul lor este incredibil de simplu, demagogia din discurs este evidentă pentru orice om cât de cât educat, dar extrem de apetisantă pentru omul simplu care tânjește după măreția naționalistă din vremurile de dinainte de 1989.
Fondurile investite de AUR în această campanie au fost uriașe și, desigur, ridică semne mari de întrebare în privința provenienței lor. Spre exemplu, o carte semnată de liderul George Simion a fost tipărită în peste 300.000 de exemplare, fiind distribuită gratuit. Milioane de calendare și semne de carte tipărite, de asemenea, pe bani foarte mulți.
Cu un studio TV online propriu și zeci de mii de trolli, AUR a umplut rețelele sociale de mesaje negaționiste la adresa pandemiei, mesaje de nesupunere civică în privința respectării măsurilor anti-covid și de nesupunere civică în general. AUR este portul sigur în care și-au găsit adăpost toți cei care cândva îl adulau pe Vadim Tudor, este locul în care dacopații și cei care cred în tunelurile de pe sub Carpați au fost primiți cu brațele deschise.
Tot aici este și locul celor care susțin că prin vaccin ne vor fi introduse cipuri în creier, iar bețișoarele de luat probe Covid sunt destinate să ne planteze în corp un declanșator care să ne facă sclavii lui Bill Gates. Par a fi glume pentru oricine e întreg la minte, dar, o căutare în online, vă va releva tristul adevăr. Nu există, așadar, proscris pentru AUR. Oricine e binevenit, cu condiția să strige cât mai tare și să fie ”anti”.
Dacă prezența scăzută la vot este pusă acum pe seama faptului că nu a mai existat pentru majoritatea românilor o miză, un ”dragnea” care să sperie electoratul și să-l scoată din letargie, ei bine la AUR ”dușmanul” a fost clar. În fond, românii votează emoțional, iar AUR a știut să scoată emoția la suprafață, dându-le simpatizanților acel dușman împotriva căruia să lupte.
Ținta a fost, așadar, clară, dușmanul bine identificat, fondurile suficiente, așa că tot ce trebuia era oportunitatea. Iar pentru AUR această pandemie și alegerile care trebuiau să aibă loc au fost… aur curat. Unde poate ajunge acest AUR? Ei bine, dați-mi voie să spun cu tristețe: foarte departe.
Viitorul guvern va fi unul slab, măcinat de dispute mărunte. Liberalii nu par a fi înțeles prea multe din actualul rezultat. Nici cei de la USRPLUS nu dau semne că ar pricepe că ceva nu e tocmai OK la ei în partid. La PNL, Rareș Bogdan deja strigă pe la televiziuni că liberalii nu vor accepta sub nicio formă un alt premier în afara lui Orban.
La USRPLUS apare încrâncenarea de a cere anumite ministere deși rezultatele finale nici măcar nu sunt cunoscute. Chinut, se va naște totuși un guvern în care PNL și USRPLUS își vor trage unii altora gloanțe ori de câte ori vor putea, un guvern în care fiecare va vrea să arate că e mai bun decât celălalt și nicio ocazie de a se ataca unii pe alții nu va fi irosită.
Totul se va întâmpla în fața unei opoziții parlamentare ce abia așteaptă să dea lovitura de grație. Deja vedem mesaje despre viitoare alegeri anticipate în vară și despre un alt început. Ei bine, nu vă faceți speranțe prea mari, dar organizarea de noi alegeri o să aducă procente și mai mari la AUR.
Simion a spus răspicat că preferă să stea pe margine, să facă opoziție (doar cine s-ar fi așteptat să facă altceva!), iar această așteptare va avea rolul de a-i crește și mai mult procentele. Iar cândva, acest AUR ar putea deveni acel kingmaker de care vorbesc analiștii, adică cel care înclină balanța și care bate cu pumnul în masă, impunându-și condițiile în politica românească.
Concuzionând, la ce ne putem aștepta acum? Ei bine, un guvern PNL-USRPLUS-UDMR-Minorități. Aceasta este cea mai probabilă variantă. Va fi un guvern de conjunctură, slab, adică exact ce NU are acum nevoie țara. Pe termen mediu, ne putem aștepta la o creștere a sentimentelor naționaliste.
AUR, acum în Parlament, primește un suflu nou, primește o tribună oficială, iar cei care până acum nu au auzit de ei, vor auzi tot mai des. Extremismul va fi o prezență tot mai clară în peisajul politic românesc. Pesediștii, cei care până acum erau cei mai urâți și detestați, vor începe să arate tot mai mult ca niște fecioare virgine comparativ cu ce va veni dinspre AUR.
Pentru PSD ar fi o oportunitate. Ceea ce a început de câteva luni, respectiv curățarea partidului de vechii politruci, debarasarea de discursul anti-european și susținerea unor oameni precum Vasile Dâncu pentru a conduce partidul, ar fi o mare șansă pentru social-democrați. Liderul Marcel Ciolacu ar face bine să nu cadă în capcana asocierii cu AUR acum, de dragul unei majorități; ar fi o greșeală capitală pentru PSD.
Închei cu un truism: alegătorii – mulți, puțini – au întotdeauna dreptate!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
