Arena PRESShub este un loc al dezbaterilor publice, în care lideri politici și personalități relevante își prezintă opiniile, ideile și poziționările față de teme fierbinți ale zilei.
Regulile sunt simple: invitații trebuie să respecte valorile democrației, să mențină un limbaj decent și fără atacuri la persoană, dezbaterile desfășurându-se exclusiv pe argumente. Opiniile sunt libere, dar trebuie susținute de fapte și date.
Invitat azi este Tana Foarfă, consilier politic în Parlamentul European.
2023 ne aduce mai aproape de anul de foc pentru partidele politice din România. 2024 va fi un an de campanie, de la început până la final, partidele fiind nevoite să convingă românii să meargă la 4 rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, legislative, Președintele României.
Întrebarea este pe câți dintre noi îi vor convinge? Și câți dintre noi putem fi convinși?
Cei sceptici spun că vom vedea cele mai scăzute prezențe la vot în 2024. Pentru cei care nu și-au pierdut încă speranța, propun un exercițiu.
Conform datelor provizorii ale ultimului recensământ finalizat în iulie 2022, pe teritoriul României s-ar mai afla aproximativ 19 milioane de cetățeni, iar 4 milioane de români s-ar afla în afara țării.
O constatare îngrijorătoare este că procesul de îmbătrânire demografică s-a agravat, comparativ cu rezultatele recensământului din 2011. Practic, la fiecare 100 persoane tinere (sub 35 de ani), avem peste 120 persoane vârstnice (peste 65 de ani).
În practică, aceste cifre pun o presiune foarte mare pe sistemul de pensii și crează un dezechilibru și mai mare dintre forța de muncă activă și numărul de pensionari. Pe scurt, pensia unui vârstnic din România va ajunge în curând să fie susținută de taxele și contribuțiile plătite de 2 tineri. Nu prea este sustenabil, nu?
Aceleași date arată că în România locuiesc în acest moment undeva la 4,1 milioane de tineri (conform legislației, un tânăr este definit ca având vârsta între 14 și 35 de ani). În 2024, peste 400 000 de tineri din România vor avea drept de vot pentru prima dată. Câți dintre aceștia vor merge la vot?
Să vedem în primul rând câți tineri au mers la vot la ultimele rânduri de alegeri.
Mai 2019, alegerile europarlamentare. Peste 2,1 milioane de tineri români au mers la vot, alegeri cu o prezență record de peste jumătate din populația cu drept de vot din România, un record comparativ cu anii precedenți. Însă începând din acel moment, procentele nu au făcut altceva decât să scadă.
Alegerile prezidențiale din același an, în noiembrie, nu au mobilizat jumătate din populație la vot, înregistrând cea mai slabă prezență la vot de după 1989. Un an mai târziu, la alegerile parlamentare din decembrie 2020, abia 1,1 milioane tineri au mers la vot, cu o prezență totală și mai scăzută a populației, de doar 31%.
Dacă ar fi să continuăm în această logică, 2024 arată sumbru. Există multe motive pentru care tinerii nu merg la vot, însă cel mai des întâlnit argument este că nu sunt interesați, iar acest lucru se întâmplă fiindcă nu au parte de reprezentanți din categoria lor de vârstă, cu care să rezoneze, să se identifice și care să poată să înțeleagă nevoile lor specifice și să găsească soluții compatibile.
Concret, este momentul să începem să abordăm o problemă ignorată de prea mult timp de politicienii români: subreprezentarea tinerilor în politica din România.
Conform Articolului 37 din Constituția României, dacă ai minim 23 de ani poți candida pentru a fi ales în Camera Deputaților, iar dacă ai minim 33 de ani poți candida pentru a fi ales în Senat. Legislatura actuală din Parlamentul României ne arată că vârsta medie la deputați este de 44 de ani pentru femei, respectiv 46 de ani pentru bărbați.
La Senat, vârstele medii sunt de 48 de ani pentru femei și 50 de ani pentru bărbați. Însă cel mai dezolant aspect este că sub 5% din cei peste 450 de parlamentari ai României au sub 30 de ani.
La nivel european, vârsta medie a europarlamentarilor României este de 50 de ani, cu cel mai tânăr europarlamentar având 34 de ani în 2020.
În alte țări din UE, vedem multe exemple de europarlamentari sub 30 de ani, Danemarca având cel mai tânăr europarlamentar, de numai 22 de ani.
În 2024, acest aspect poate fi corectat cu un experiment ambițios. Atenție, urmează o soluție pentru cei cu mintea deschisă, pentru cei care acceptă că noile generații au nevoie de noi reprezentanți și pentru cei care sunt gata să vadă o ofertă electorală care să includă mai mulți tineri în politică.
Și dacă partidele din România ar propune cote pentru tineri?
Deși cotele pentru tineri sunt un mecanism destul de nou și dezvoltat doar în câteva țări, au fost deja implementate în alegerile legislative din câteva țări din Europa, Africa și Asia.
În România, a existat o propunere în acest sens exprimată de Consiliul Tineretului din România chiar înainte de alegerile parlamentare din 2020, însă până acum aceasta nu a fost asumată sau concretizată de decidenții politici.
Există trei pași prin care se pot adopta aceste cote pentru tineri, iar concluziile de până acum arată că toate aceste trei modalități, mai rapid sau pe termen lung, cresc în primul rând reprezentarea tinerilor în politică și, implicit, cresc rata de participare a tinerilor la alegeri. Însă aplicate toate trei, acestea duc la un rezultat garantat.
1. Cote voluntare ale partidelor politice
Cea mai ușoară metodă prin care poate fi crescută rata de reprezentare a tinerilor în politică este dacă partidele politice își asumă, în procesul intern de desemnare a candidaților, ca listele lor de candidați să conțină un un anumit procentaj minim de candidați sub vârsta 35 de ani.
Acest regim de cote va atrage în primul rând tinerii să se implice în politică, văzând oportunitatea de a se afla pe listele electorale. De asemenea, îi va determina să își îndrepte atenția spre alegerea politică pe care o fac și să fie mult mai conștienți de valorile și principiile partidului din care aleg să facă parte.
Desigur, pentru ca aceste cote să fie un succes, o condiție este esențială: cotele trebuie să prevadă ca pozițiile ocupate de tineri să fie și eligibile, altfel nu vor determina și o participare a tinerilor la vot, întrucât nu vor simți că votul lor va reuși să ofere câștig candidatului sau candidatei pe care și-o doresc, dacă nu se află pe o poziție în topul listei.
Rezultatele acestui sistem nu se vor vedea imediat, ci gradual, în timp, pentru că trebuie să treacă măcar două cicluri electorale pentru ca tinerii să capete încredere că sistemul funcționează și chiar le conferă șanse reale de reprezentare și identificare cu aleșii politici.
Diverse forme de astfel de cote pentru tineri au fost deja implementate în Germania, Croația, Suedia, Cipru, Bosnia și Herțegovina, dar și Senegal, Zimbabwe sau Pakistan. În Germania de exemplu, partidul verzilor a propus o cotă pentru tinerii nou-veniți în politică la alegerile locale, prevăzând ca la fiecare trei locuri pe listă, unul trebuie să fie alocat unui candidat care nu a mai avut vreo funcție de reprezentare politică.
2. Locuri în Parlament rezervate pentru tineri
Dacă Parlamentul României este dispus să primească mai mulți tineri parlamentari, ar putea bloca un anumit număr de locuri dedicate exclusiv tinerilor, similar cum sunt cele prevăzute pentru diaspora.
Însă această propunere vine și cu riscuri, întrucât ar exista voci care să conteste legitimitatea acestei decizii (în fond, am putea face această departajare pentru toate segmentele de vârstă), iar stereotipurile conform cărora tinerii ar ajunge în Parlamentul României doar pentru că au vârsta respectivă s-ar accentua, fapt ce ar crea o falie generațională. Astfel de cote au fost implementate în țări din Africa precum Kenya, Maroc, Rwanda sau Uganda.
3. Cote pentru tineri prevăzute în Codul Electoral
Forma cea mai sigură, dar și cea mai complicată de a asigura reprezentativitatea tinerilor în politică este legiferarea conceptului în Codul electoral, sub forma unui procent de candidați tineri pe care partidele care intenționează să participe în alegerile din 2024 trebuie să îl îndeplinească.
Desigur, ca aceasta să funcționeze, ar trebui să vină cu două condiții: poziția și ordinea pe listă, precum și sancțiunile în caz de nerespectare. Degeaba ar exista această condiție legislativă dacă partidele ar plasa tinerii la finalul listelor electorale doar pentru a umple lista.
Prin urmare, prevederea cotelor ar trebui să conțină, similar ca la primul pas, o regulă prin care, în orice secvență de x candidați, să existe o persoană sub 35 de ani. În plus, penalizările de tipul restricționării finanțării publice a partidelor ar putea stimula partidele să implementeze în mod real această prevedere a cotelor.
Țări care au modificat legislația națională pentru a implementa cote pentru tineri sunt Tunisia, Egipt, Peru și Sri Lanka.
Bineînțeles că printr-o schimbare atât de inovativă pentru România nu se vor rezolva cei 30 de ani care au săpat adânc în interesul românilor pentru politică. Dar cotele pentru tineri sunt un mecanism participativ prin care ne putem asigura că în 2024 avem o reprezentare mai echitabilă a cetățenilor din România, din care un procent destul de important sunt tineri.
Poate că acum, la finalul Anului European al Tineretului în care tinerii s-au sărbătorit mai degrabă singuri prin organizațiile societății civile care reușesc să îi aducă aproape și să îi implice în diverse proiecte, a venit momentul ca și partidele politice din România să contribuie la împuternicirea noii generații prin maturitatea necesară de a permite accesarea locurilor eligibile pentru tineri și să își construiască România așa cum își doresc să arate pentru viitorul lor.
Până în 2024, un pas în direcția bună poate să determine tinerii să fie mai interesați de politica din România și de cea de la Bruxelles.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
