Vinul, știință îmbuteliată. Zestrea „Prințesei Covurluiului”, produs vinicol premium la Tîrgu Bujor

S-a dus vestea peste tot prin țară despre vinurile produse de oamenii de știință de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru. Au câștigat nenumărate medalii cu Băbeasca Neagră, cu Merlotul sau Cabernetul Sauvignon, iar dacă s-ar organiza vreodată Olimpiada Vinului, cercetătorii de la Tîrgu Bujor ar fi mereu pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Vinul în sine e doar „o picătură” din activitatea SCDVV Bujoru, pentru că la baza ei stau programele de cercetare fundamentală și aplicativă.

„Vinul nostru este știință îmbuteliată”, ne spune Alina Donici, directoarea centrului de cercetare. Dar puțin știu că „Prințesa Covurluiului” – așa cum se numește unul dintre vinurile alese obținute aici – ar fi rămas „fată săracă” dacă laboratoarele stațiunii n-ar fi fost refăcute din temelii. Aproape 2 milioane de euro s-au investit printr-un proiect realizat prin POS „Creșterea Competitivității Economice” în refacerea spațiilor de lucru pentru activitățile științifice, în dotarea cu aparatură de ultimă oră și modernizarea fluxurilor tehnologice experimentale.

Până nu vezi că ți se usucă via „din senin” sau că dau dăunătorii iama prin ea, până nu vezi că vinul nu mai are buchetul pe care îl știai, parcă nu prea îți vine să bați la ușa laboratoarelor. Numai cercetătorii de SCDVV Bujoru știu de câte ori s-au trezit cu fermierii la poartă, care-i întrebau ce se întâmplă cu podgoriile lor, ce boală le macină via sau de ce nu se prinde rodul.

„E cam ca la medic, îl cauți doar când ai nevoie de el… Ideea e că noi, ca Stațiune de Cercetare, trebuie să știm să dăm un răspuns când un fermier se confruntă în cultură cu un agent patogen, când apar modificări ale ciclurilor biologice sau când, pur și simplu, se dorește o ameliorare a soiurilor cultivate sau o îmbunătățire a procesului de vinificație”, ne explică dr. ing. Alina Donici, directoarea SCDVV Bujoru.

Știința din bobul de strugure și zestrea de 2 milioane de euro

Cercetarea științifică e muncă de durată, migăloasă, iar bobul de strugure nu-și dezvăluie secretele cu una, cu două. Din păcate, după Revoluție, în goana după „economia de piață”, centrele de cercetare, inclusiv cel de la Tîrgu Bujor, au cam fost lăsate de izbeliște, fără finanțare, cu echipamente vechi, fără un plan coerent de continuare a activităților cu caracter științific. SCDVV Bujoru a rămas cu cele 350 de hectare de vie și… cam atât. Fără a mai ține pasul cu timpul, dotarea stațiunii s-a învechit până aproape să iasă cu totul din uz. Era minune mare când, cu chiu, cu vai, se reușea achiziționarea fie și a unui set de eprubete.

„Aveam o dotare precară, atât la laboratorul tehnologic de procesare, cât și la laboratoarele de analize fizico-chimice și microbiologice. Investițiile erau sporadice – doar un aparat, două, fără să se lege un proiect mare. Asta deși era vorba de aparatură de care depindea chiar existența stațiunii de cercetare! Șansa noastră a fost proiectul european, altfel cred că nu se mai putea vorbi astăzi de infrastructură de cercetare la Tîrgu Bujor, fără a mai spune ce ar fi însemnat asta pentru marea vinificație”, ne spune dr. biolog Aurel Ciubucă, cel care avea să devină și managerul proiectului european de modernizare a laboratoarelor.

Proiectul „Modernizarea infrastructurii de cercetare vinicolă în vederea alinierii la standardele europene” s-a derulat în perioada 2012-2015, în cadrul POS Creșterea Competitivității Economice, iar din valoarea totală eligibilă a proiectului de 8,75 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro), finanțarea europeană a fost de 7,05 milioane de lei. Dar țintele proiectului nu au fost doar de a readuce laboratoarele la nivelul unor standarde europene superioare, ci și de a crea premizele abordării unor programe de cercetare complexe, de atragere de forțe noi în echipa de oameni de știință, inclusiv prin asigurarea condițiilor pentru realizarea unor lucrări de doctorat sau post-doctorale.

„Bijuterii tehnologice” pentru proiectele de cercetare

Pe dr. ing. Florin Dumitru Bora l-am găsit în noul laborator de încercări fizico-chimice și biologice. Și-a făcut doctoratul la Cluj, dar, iată, de trei ani este cercetător științific de la SCDVV Bujoru! Unii se miră că, de la Cluj, a venit aici, „la capătul lumii”, printre Dealurile Covurluiului.

„Am venit aici pentru a căpăta experiență. Toată lumea cere experiență, iar asta o capeți numai lucrând în laborator, cu aparate, în proiecte de cercetare, iar asta am găsit aici! Este unul dintre cele mai bine dotate laboratoare din țară, am acces neîngrădit la aparatură, iar acest lucru a fost un avantaj pentru mine”, ne mărturisește el.

În laboratorul de încercări fizico-chimice s-au investit aproape 3 milioane de lei, iar unele dintre echipamente valorează, doar ele, o mică avere. Un spectrometru cu plasmă (ICP-MS) – 620.000 lei, un gaz-cromatograf – 429.000 lei sau un lichid-cromatograf – 1.651.000 lei sunt veritabile bijuterii tehnologice, capabile să furnizeze informații despre bobul de strugure până la ultima moleculă. Componenții de aromă, de culoare, toți constituenții principali și secundari de importanță organoleptică ce intră în picătura de vin pot fi puși în evidență de aceste analizoare. Mai mult, se pot pune în evidență remanența și retenția unor compuși care apar în urma proceselor tehnologice, se pot identifica până la nivel de microelemente toți constituenții din plantă sau din sol.

„În momentul de față suntem pe cale de a finaliza un proiect național, derulat pe o perioadă de trei ani, care a avut ca principal obiectiv monitorizarea metalelor grele și a pesticidelor care ajung în vin în funcție de tehnologiile aplicate. E un proiect coordonat de Stațiunea de la Tîrgu Bujor, extins în mai multe areale viticole, în care am colaborat și cu stațiunile de cercetare de la Murfatlar, Blaj, Iași și Institutul de biotehnologii de la Ștefănești-Argeș. Ca idee, în vie se folosesc fertilizanți, în anumite zone se folosește apă menajeră, care are anumite probleme, se aplică și o serie de tratamente. Am dorit să stabilim cum se reflectă toate acestea în calitatea vinului. Și am reușit să scoatem și o carte științifică – 829 de pagini, ca să înțeleagă toți cei interesați ce se întâmplă acolo. În ultimă instanță este vorba de a ajunge să aplicăm în vie procese tehnologice care să ne asigure un vin cât mai curat, cât mai bine structurat și fără adjuvanți chimici care să-i scadă calitatea”, ne-a explicat Florin Dumitru Bora.

Un alt proiect important este cel privind stabilirea trasabilității produselor vinicole. „Aici ar fi vorba de o «amprentare a vinului» în funcție de zonele geografice. E vorba de o amprentare cu rapoarte izotopice, care să arate în mod clar care este proveniența unui anumit vin. Adică, dacă eu sunt consumator, nu mi-ar conveni să știu că se ia materia primă dintr-un loc, e prelucrată într-un alt loc și apoi i se pune o etichetă nu știu de care…”, a arătat cercetătorul.

Proiectul a fost gândit mergând de la vie, de la situația parcelelor, de la condițiile pedo-climatice, de la monitorizarea strictă a tratamentelor, astfel încât să poată fi determinată tipicitatea vinurilor și, implicit, să se poată face o autentificare a lor.

„Este foarte important pe piață să poți garanta tipicitatea vinurilor – un astfel de catalog ar ajuta în diminuarea fraudelor, sigur că da. Și la nivelul Uniunii Europene este o preocupare pentru asta, există și acel sistem de etichetare, tot pentru autentificarea și stabilirea provenienței fiecărui produs. Dacă ar evolua și s-ar extinde acest sistem de stabilire a trasabilității produselor vinicole, s-ar putea ajunge la o modalitate suplimentară de protejare a intereselor consumatorilor. Pe acest proiect avem, de altfel, colaborări și cu Universitatea de Științe Agricole și Laboratorul de Oenologie din Iași, cu stațiunile de cercetări de la Valea Călugărească, Murfatlar și Iași ”, ne-a explicat la rândul său biologul Aurel Ciubucă.

Laboratorul de microbiologie și tehnologii fermentative, un univers aparte

O altă componentă importantă a Stațiunii de Cercetare de la Tîrgu Bujor este laboratorul de microbiologie și tehnologii fermementative, în care prin proiectul european s-au investit 601.000 lei. În acest caz este vorba de un întreg circuit compartimentat în spații de manipulare a probelor, de asigurare a unor medii sterile sau a unor medii de cultură microbiologice. 

„Aici se fac, de exemplu, izolări de drojdiilor autohtone, în vederea purificării și utilizării acestora pentru vinurile noastre. Drojdia e un element de bază în fermentație, iar dacă se utilizează drojdii străine se ajunge la un fel de uniformizare, se pierde din caracterul autentic al vinului. Drojdiile autohtone sunt bine adaptate în zona noastră și, folosindu-le, nu modificăm calitatea și gustul vinului. Prin urmare, din elementul natural am izolat aceste drojdii și am folosit bioreactorul pentru producerea de biomasă (înmulțirea drojdiei). Practic, s-a creat un microclimat în care să se dezvolte, în vederea păstrării și utilizării ei ulterioare. Deja am utilizat anul acesta astfel de drojdii pentru vinurile roșii în stația pilot și credem că rezultatele vor fi bune”, ne-a spus cercetătorul Aurel Ciubucă.

Dorința viticultorilor este chiar de a se dezvolta un centru național de biologii fermentative, eventual sub coordonarea Universității de Științe Agricole din București, care să asigure o bancă de drojdii autentice autohtone, din diverse regiuni din țară, pentru a fi folosite în centrele de vinificație și comparate, eventual, în procesele tehnologice, cu drojdiile de vin importate.

„Tezaurul” vinotecii și medaliile de aur

Pasul de la cercetarea științifică la aplicațiile practice se face prin laboratorul de încercări tehnologice, în care, la o scară mai mică, sunt testate diverse procedee de vinificație, în scopul identificării unor formule optime. Pe această componentă, investițiile prin proiectul european s-au ridicat la 785.000 lei și acoperă întreg procesul de fabricație, de la partea de recepție și presare, până la partea de fermentare – asigurată de o baterie de zece cisterne de inox, de 500 litri capacitate fiecare, dotate cu răcitoare pentru a regla temperatura de fermentație. Desigur, din tot lanțul tehnologic nu putea lipsi partea de maturare, la barice din stejar, dar și o linie modernă de îmbuteliere.

Vinurile cele mai alese se păstrează în vinoteca cu umezeală și temperatură controlată. Acesta este „tezaurul” Stațiunii de Cercetări. Pe rafturi de lemn, aranjate după recoltă, după an, stau aliniate sticlele de vin, fiecare raft având o evidență clară cu soiurile, producția și numărul de sticle păstrate. 

„Aceste vinuri le trimitem la diverse expoziții, târguri, concursuri naționale sau internaționale, pentru a vedea, concret, cum se plasează calitatea lor în raport cu cea din alte podgorii. Și ne bucură să spunem că, după transformările prin care am trecut, s-au înmulțit numărul medaliilor pe care le-am obținut”, ne spune Aurel Ciubucă.

În 2017, la Concursul Internațional de Vinuri de la București, Feteasca Neagră și Burgundul Mare din producțiile din 2015 au obținut medalii de argint, iar la Festivalul Internațional al Viei și Vinului Vrancea – „Bachus”, soiurile Cabernet Sauvignon și Merlot produse în 2015 au câștigat de asemenea medalii de argint. Rezultate și mai bune au fost obținute la Festivalul „Bachus” de anul acesta, unde vinurile de Tîrgu Bujor au obținut patru medalii – două de aur, pentru soiurile Burgund Mare (2017) și Cabernet Sauvignon (2017), și două de argint – Fetească Neagră (2017) și Merlot (2017). Desigur, toate medaliile sunt motive de mândrie la Stațiunea de la Tîrgu Bujor, dar asta nu e totul, subliniază Aurel Ciubucă: „Dincolo de aceste medalii, ne interesează transferul tehnologic, nu numai la noi, ci și la vinificatorii particulari care doresc să-și crească producția sau calitatea vinului. Pentru că acesta este unul dintre scopurile existenței noastre – de a crește vizibilitatea și calitatea vinurilor din podgoriile românești, de a le face mai competitive pe o piață pe care, fără o calitate deosebită, nu ai cum să reziști”.

Cum va fi producția de vin de anul acesta, ce medalii va mai lua, e poate prea devreme să știm. Cert este că, relansată cu bani europeni, povestea vinului de la Tîrgu Bujor merge mai departe, cu rod bogat și bine studiat până la ultima moleculă.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.