Început de decembrie 2024 – nu doar România se află la răscruce de vânturi, ci și Germania (surprinzător, dar adevărat) trece printr-o perioadă tulbure. Volkswagen este în cădere liberă, guvernul a căzut deja, coaliția s-a destrămat, iar alegerile din februarie sunt așteptate cu neliniște – partidul de extremă dreapta AfD propune deja în programul de guvernare un Dexit… Dar să vedem cum s-a ajuns aici.
Data de 6 noiembrie a reprezentat la Berlin începutul unei noi ere: și nu pentru că Donald Trump tocmai repurtase victoria la alegerile prezidențiale din Statele Unite doar cu cateva ore înainte. Ci pentru că în acea seară cancelarul Olaf Scholz a decis dizolvarea actualei coaliții de guvernare.
Dificultățile din sânul acesteia nu erau o noutate, cele trei partide responsabile de a sa alcătuire și de porecla-i cromatică de “coaliție semafor”, social-democrații SPD, liberalii FDP și Verzii fiind deja notorii pentru incapacitatea de a colabora întru-un țel comun. Și totuși, măsura drastică, survenită într-un moment și așa destul de complicat din pricina conjuncturii internaționale, a lăsat întreaga țară fără replică.
Lindner ar fi vorbit cu presa fără consimțământul cabinetului
În cadrul conferinței de presă convocată aproape la miezul nopții, Scholz a ținut un discurs deloc intempestiv, declarând că decizia sa de a-l concedia pe ministrul de finanțe Christian Lindner (FDP), și deci de a dizolva guvernul, a fost provocată de Lindner însuși, cu care orice fel de compromis devenise imposibil. Lindner nu numai că i-ar fi propus alegeri anticipate imediate, ci ar fi vorbit și cu presa fără consimțământul cabinetului. În ochii lui Scholz, o clară încălcare a încrederii ce necesita consecințe ferme.
Christian Lindner, liderul unui FDP actualmente deloc popular, a răspuns extrem de incisiv, motivându-și mișcările politice prin jurământul depus în fața legii și prin responsabilitatea impusă de funcția din guvern.
Aici ar fi de menționat că punctul considerat inacceptabil de către partenerii de coaliție nu a fost seria de măsuri (considerate oricum tardive) pentru redresarea economiei, ci restrictiva politică numită “Schuldenbremse”, un prag de limitare a datoriilor statului, pe care Lindner nu a fost dispus să-l modifice în vederea aprobării cât mai rapide a bugetului pe 2025. Iar conform legii, bugetul trebuie votat în decursul lunii noiembrie.
Ce va urma? Șocul a fost profund, dar “soluțiile” nu au încetat să apară: la vremuri extraordinare se așteaptă inițiative pe măsură. Reacțiile au fost dure, în special din partea partidelor din opoziție.
Scholz ar fi dorit să ceară votul de încredere al Parlamentului în ianuarie, dar opoziția, în frunte cu partidul conservator CDU, s-a opus vehement.
Continuarea în Știri Diaspora
Citește și: Călin Georgescu, soții Sechilă și Preasfințitul Teodosie – sfânta prietenie națională
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
