WSJ: Germanul care a spionat pentru Rusia ar fi avut acces la informații ale SUA despre războiul din Ucraina

Data:

spot_img

Ofițerul de informații german arestat sub suspiciunea de spionaj pentru Rusia ar fi avut acces la o mulțime de informații secrete despre războiul din Ucraina, precum și la cunoștințele despre modul în care au fost colectate de SUA și aliații săi, spun oficialii occidentali citați de Wall Street Journal (WSJ).

Procurorii încearcă să stabilească dacă materialul obținut de spionul german a ajuns la Moscova. Dacă da, ar fi putut alerta Rusia cu privire la propriile sale vulnerabilități și ar fi putut oferi acces serviciilor rusești la metodele și capabilitățile occidentale de colectare a informațiilor.

Oficialii americani și britanici au declarat că încearcă să determine amploarea daunelor potențiale în Ucraina și în alte părți. Un oficial american a spus că există „îngrijorare gravă” în legătură cu acest caz.

Suspectul, identificat doar sub numele Carsten L. de procurorii germani, a lucrat pentru divizia din cadrul Serviciului Federal de Informații din Germania (Bundesnachrichtendienst – BND) care efectuează supraveghere electronică și colaborează cu Agenția de Securitate Națională (NSA) a SUA și cu Cartierul General de Comunicații al Guvernului Marii Britanii (GCHQ).

Procurorii au spus că bărbatul este reținut sub suspiciunea de trădare, în timp ce ancheta continuă.

Serviciul german de informații a confirmat arestarea, dar a refuzat să comenteze, invocând riscuri de securitate națională. NSA și GCHQ au refuzat să comenteze.

Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii din partea Wall Street Journal. De asemenea, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a refuzat să comenteze.

Carsten L. a lucrat la informații legate de războiul Rusiei din Ucraina

Germania nu este membră a așa-numitei comunități de informații Five Eyes formată din SUA, Canada, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă, dar Berlinul primește informații sensibile din acele țări, în special în legătură cu războiul din Ucraina, au declarat oficiali din trei țări.

Carsten L. a lucrat la informații legate de războiul Rusiei din Ucraina, inclusiv material adunat de sateliții militari germani, au spus oficialii germani. Departamentul său a procesat, de asemenea, informații secrete din Rusia și Ucraina, obținute de alte agenții de spionaj occidentale, prin accesarea dispozitivelor electronice, interceptarea telecomunicațiilor și a imaginilor prin satelit.

BND, care are un personal de 6.500 de oameni, cu sediul într-un campus extrem de protejat din centrul Berlinului, și-a concentrat colectarea de informații și analiza asupra Rusiei și Ucrainei încă de la începutul războiului și este, în mod tradițional, activ și în Balcani, Orientul Mijlociu și Africa.

Oficialii germani suspectează că Rusia se află în spatele unui atac feroviar din octombrie, care a eliminat temporar tot traficul feroviar din nordul țării.

Suspiciunile că agentul dublu a obținut informații sensibile sunt alimentate și de faptul că recent Rusia a fost acuzată că a ucis oponenții politici, a sabotat infrastructura și a încercat să fure secrete industriale.

BND a primit o informare despre presupusul spion de la un serviciu de informații aliat la începutul acestui an, au spus oficialii germani. După o anchetă internă, cazul a fost transmis procurorului federal, care a dispus arestarea bărbatului săptămâna trecută.

Cazul ar putea fi cea mai adâncă penetrare a Rusiei în serviciile de informații ale Germaniei din 1961, când un angajat senior al BND care spiona pentru Uniunea Sovietică a dezvăluit o rețea de 100 de spioni CIA, a spus Erich Schmidt-Eenboom, care a scris mai multe cărți despre BND.

Roderich Kiesewetter, un parlamentar de opoziție și vicepreședinte al comisiei parlamentare de supraveghere a agențiilor de informații ale Germaniei, a declarat că penetrarea ar putea fi o lovitură potențial gravă pentru securitatea europeană.

El a cerut Germaniei să înființeze o comisie de anchetă pentru a stabili câți politicieni și înalți funcționari publici ar fi putut fi compromiși de Rusia și China și să analizeze cum să reducă dependența Germaniei de ambele țări.

Germania a redus eforturile de contraspionaj la începutul anilor 2000, devenind vulnerabilă la operațiunile rusești, potrivit lui Roderich Kiesewetter și alți experți.

Cu toate acestea, înalți oficiali germani de informații au spus că războiul din Ucraina a marcat o „schimbare de paradigmă” în politica germană.

Berlinul a început să reprime spionajul rus abia în acest an, după ce Moscova a atacat Ucraina. Șefii agențiilor interne de informații din Europa s-au întâlnit la începutul lunii aprilie la Paris pentru a elabora o strategie comună de combatere a spionajului rus.

După întâlnire, guvernele europene au expulzat aproximativ 600 de oficiali ruși din țările lor, inclusiv 40 de către Germania.

Decizia a fost „cea mai importantă lovitură strategică împotriva serviciilor de informații ruse din istoria europeană recentă”, a declarat Ken McCallum, șeful agenției britanice MI5, în noiembrie.

Rusia a încercat de atunci să compenseze pierderea activând așa-zișii agenți de acoperire profundă și folosind colaboratori informali, precum și recrutând funcționari publici, oameni de afaceri, academicieni și alții ca spioni, potrivit mai multor oficiali occidentali citați de Wall Street Journal.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

O mașină a intrat în mulțime la târgul de Crăciun din Magdeburg: peste 60 de răniți

O mașină a intrat în mulțime la târgul de...

Formațiunea AfD vrea Germania afară din UE | Deutsche Welle

Formațiunea AfD vrea Germania afară din UE. AfD a...

Miorița și maskirovka

Rezultatele alegerilor de la noi se datorează parțial și...

PSD neagă revenirea la masa negocierilor. Sorin Grindeanu: „Cine a spus că s-a răzgândit?”

PSD neagă revenirea la masa negocierilor. „Cine a spus...