Zece organizații europene și internaționale care militează pentru libertatea presei și pentru libertatea de exprimare, membri ai Media Freedom Rapid Response (MFRR) și partenerii acestora, au reacționat la hărțuirea Emiliei Șercan, exprimând îngrijorări serioase cu privire la acest caz și la implicațiile pe care acesta le aduce pentru libertatea presei în România.
Astăzi, cele zece organizații au trimis o scrisoare deschisă către autoritățile române, prin care cer investigații prompte și independente. Scrisoarea amintește faptul că amenințările și hărțuirea la adresa lui Șercan au loc pe un fond de agresiuni recente și presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor media din România, venite din partea unor politicieni, procurori, polițiști sau ofițeri militari.
Redăm mai jos integral textul scrisorii deschise:
„Publicarea fotografiilor personale ale Emiliei Șercan, sustrase ilegal, și scurgerea de informații din ancheta penală trebuie investigate cu promptitudine și independent
Prim-ministrului României Nicolae Ciucă,
Ministrului Afacerilor Interne Lucian Bode,
Inspectorului General al Poliției Române, Chestorul de poliție Benone-Marian Matei,
Procurorului General al României Gabriela Scutea,
Noi, organizațiile semnatare ale Media Freedom Rapid Response (MFRR) și partenerii noștri, găsim tulburătoare hărțuirea jurnalistei Emilia Șercan prin publicarea fotografiilor personale sustrase ilegal și prin presupusa scurgere de informații din ancheta penală ce investiga fapta respectivă. Cerem anchetarea promptă și independentă a ambelor situații, precum și a amenințărilor precedente adresate lui Șercan.
Pe 16 februarie, Șercan a primit un mesaj dezumanizant de la o persoană necunoscută, ce ajunsese în Spam pe Facebook Messenger, mesaj care a alertat-o cu privire la faptul că cinci fotografii personale făcute acum 20 de ani au fost publicate pe 34 de website-uri cu conținut pornografic.
Următoarea zi, Șercan a făcut o plângere penală referitoare la infracțiunile comise prin sisteme informatice (cu privire la furtul fotografiilor personale) și la violarea vieții private (cu privire la încărcarea lor pe website-urile cu conținut pornografic). Tot atunci, a pus la dispoziție organelor de cercetare și o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook.
Pe 18 februarie, Șercan a descoperit faptul că un website din Republica Moldova publicase un articol ce conținea cele cinci fotografii furate, precum și captura de ecran ce suprindea mesajul primit pe Facebook Messenger, pusă la dispoziție doar Poliției Române, alături de un scurt comentariu asupra conduitei sale profesionale.
Șercan a constatat faptul că articolul fusese publicat la aproximativ 40 de minute după ce părăsise sediul Serviciului de Investigații Criminale. Link-ul către articolul respectiv fusese postat ulterior pe 74 de website-uri, în mare parte din România, și unele din Republica Moldova.
Șercan a făcut o nouă plângere penală, referitoare la posibila scurgere de informații din ancheta penală și la violarea vieții private, la Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române. Pe 21 februarie, șeful Poliției Române, dl. Matei, i-a prezentat Emiliei Șercan o analiză a modului în care fotografiile s-au răspândit în media, analiza ce ar fi arătat că poliția și subcomisarul atribuit cazului erau în afara oricăror suspiciuni. Șercan a catalogat analiza poliției drept neplauzibilă și „fabricată”.
Pe 8 martie, Șercan a descoperit faptul că Direcția Control Intern trimisese plângerea sa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, care este o potențială sursă a scurgerii de informații. Ulterior, dosarul a fost transferat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Avem serioase motive de îngrijorare cu privire la hărțuirea lui Șercan, în mod special, și, în sens general, la implicațiile asupra libertății presei în România, cu atât mai mult cu cât aceste fapte au loc în următorul context: la 18 ianuarie 2022, Șercan dezvăluise într-un articol faptul că Prim-ministrul României a plagiat în teza de doctorat.
A doua zi, a primit amenințări cu privire la siguranța sa personală pe adresa de e-mail profesională, urmate de altele – pe 2 februarie, primite pe Facebook Messenger. Ambele incidente sunt investigate de Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției București.
Mai mult, amenințările și hărțuirea la adresa lui Șercan au loc pe un fond de agresiuni recente și presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor media din România, venite din partea unor politicieni, procurori, polițiști sau ofițeri militari. Aceste incidente includ, printre altele, amenințarea împotriva soției redactorului-șef G4Media Pantazi de către un angajat al Ministerului Apărării Naționale, în martie 2022; un reporter și echipa sa, care lucrează pentru postul public de televiziune italian RAI, ținuți timp de mai multe ore într-o secție de poliție din București, după ce un senator român anti-vaccin i-a închis în biroul ei în timpul unui interviu, în decembrie 2021; atacuri asupra două jurnaliste la un congres al Partidului Național Liberal, de către membri de partid, în septembrie 2021; și, presiunea judiciară asupra Libertatea și Newsweek România în urma unei plângeri penale și a mai multor acțiuni în instanță și plângeri depuse de un primar al unui sector din București, în mai 2021.
Comisia Europeană face foarte clar faptul că statele membre „ar trebui să investigheze și să urmărească penal toate actele criminale comise împotriva jurnaliştilor, fie ele efectuate online, sau offline, într-o manieră imparțială, independentă, eficientă, transparentă și în timp util”, după cum este subliniat și în recenta Recomandare privind asigurarea protecției, siguranței și susținerii jurnaliștilor și a altor profesioniști media din Uniunea Europeană, „pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt protejate și justiția este făcută prompt în cazuri particulare și pentru a preveni apariția unei <<culturi>> a impunității în ceea ce privește atacurile împotriva jurnaliştilor” (Rec. 4).
Pe 8 martie, partenerii MFRR, împreună cu ActiveWatch, au scris autorităților române, îndemnându-le să se asigure că plângerile depuse de Șercan în legătură cu fotografiile furate, scurgerea de informații din ancheta penală și amenințările anterioare sunt investigate cu promptitudine și diligență. Din păcate, până în prezent, nu am primit un răspuns substanțial la aceste cereri.
În consecință, reluăm astăzi apelul nostru pentru investigații rapide și independente. Acele fapte penale care reies în urma investigațiilor trebuie urmărite în mod corespunzător, astfel încât cei responsabili să fie trași la răspundere. În mod particular, în ceea ce privește plângerea cu privire la scurgerea de informații dintr-o anchetă penală, trebuie să existe suficiente garanții care să asigure eficient independența anchetei și a demersului urmăririi penale.
Cu stimă,
Semnat:
ActiveWatch
ARTICLE 19
Centrul pentru Jurnalism Independent
Coaliția pentru Femei în Jurnalism
Centrul European pentru Libertatea Presei și Mass-Media
Committee to Protect Journalists (CPJ)
Free Press Unlimited
Institutul Internațional de Presă
OBC Transeuropa (OBCT)
Reporteri Fără Frontiere (RSF)”
Această declarație a fost coordonată de Media Freedom Rapid Response (MFRR), care urmărește, monitorizează și răspunde la încălcările libertății presei în statele membre ale UE și în țările candidate. Acest proiect oferă sprijin legal și practic, susținere publică și informații pentru a proteja jurnaliștii și lucrătorii media.
MFRR este organizat de un consorțiu condus de Centrul European pentru Libertatea Presei și Mass-media (ECPMF), inclusiv ARTICOLUL 19, Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), Free Press Unlimited (FPU), Institutul de Informatică Aplicată de la Universitatea din Leipzig. (InfAI), Institutul Internațional de Presă (IPI) și CCI/Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT). Proiectul este co-finanțat de Comisia Europeană.
Citește și: România (i)liberală. Independența Justiției și Presei? Un moft
