Județul Galați a înregistrat, în 2020, cel mai mic număr de nașteri din ultimele trei decenii. Cu toate acestea, numărul de copii cu vârsta sub un an care au decedat a fost mai mare decât cel din anii precedenți. Astfel, județul nostru continuă să se confrunte cu o mortalitate infantilă mai accentuată decât media națională, care oricum ne clasează la coada Europei. Dincolo de dramele nespuse care se ascund în spatele fiecărui caz în parte, specialiștii spun că rata mortalității infantile este un indicator important al sănătății unei societăți.
La fiecare 1.000 de bebeluși care s-au născut, anul trecut, în județul Galați, șapte s-au stins din viață înainte de a învăța să rostească primele cuvinte. Cu o rată a mortalității infantile (decesul înainte de a împlini un an – n.r.) de șapte la mie, județul nostru s-a situat astfel peste media națională, care a fost, anul trecut, de 6,1 la mia de născuți vii.
Cu un total de 30 de decese în rândul bebeluşilor, 2020 a fost cel mai negru an din ultimii patru. În 2017, în Galați s-au stins din viață 29 de nou-născuți, în 2018 – 28, iar în 2019 – 29. Situația este una îngrijorătoare, deoarece, anul trecut, am avut și foarte puține nașteri comparativ cu fiecare dintre anii 2017-2019, conform datelor obținute de la Direcția de Sănătate Publică Galați.
La sate, copiii mici mor încă pe capete
Dintre bebelușii care s-au stins din viață anul trecut, majoritatea (17) au fost fete. Aproape două din trei decese s-au înregistrat în mediul rural, cu toate că populația rurală a județului Galați este mai mică numeric decât cea de la oraș. Astfel, rata mortalității infantile în satele gălățene a fost de 9,4 la mia de născuți (aproape un deces la fiecare 100 de născuți vii), în 2020, una dintre cele mai mari din România, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Ne îndreptăm în direcția bună, însă (mult) prea lent
În 2020, după Malta, România a fost țara europeană cu cea mai mare rată a mortalității infantile. Deși nu stăm tocmai bine, când așezăm lucrurile în context istoric, avem și motive să fim optimiști. În 1950, spre exemplu, în România, din fiecare 1.000 de copii născuți vii, mureau, în primul an de viață, 97. În ultimii ani, indicatorul mortalității infantile este într-o scădere permanentă, cu unele excepții, cum este și cea de anul trecut din județul Galați.
Sărăcie și lipsă de educație
O cercetare desfășurată de Organizația „Salvați Copiii” în 2015 ajungea la concluzia că „accesul mai redus la serviciile medicale, distanţa mare până la localităţile unde astfel de servicii pot fi accesate, nivelul scăzut de educaţie al mamei şi veniturile reduse ale gospodăriei” sunt principalele cauze ale creşterii ratei mortalităţii.
Pe hartă, județele aflate în cele mai sărace zone ale României se confruntă, de regulă, cu cele mai ridicate rate ale mortalității infantile. Defectele congenitale, nașterile premature, sindromul morții subite la sugar și diversele accidente care pot provoca sufocarea, spre exemplu, sunt cauzele care provoacă cele mai multe cazuri de deces în rândul bebelușilor.
Specialiștii consideră mortalitatea infantilă cel mai grăitor indicator al dezvoltării sociale și economice a unei comunități. Șansele copilului de a supraviețui în primul an de viață dau și speranța de viață la naștere a unei populații, titrează VIAȚA LIBERĂ.
