De teama unei situații în care cazurile de pacienți depistați cu COVID-19 ar pune stăpânire și ar sufoca spitalele, Ministerul Sănătății a împărțit la începutul stării de urgență spitalele în trei unități distincte: spitale COVID, care să trateze pacienții depistați pozitivi, spitale suport COVID, care să sprijine unitățile medicale aglomerate cu cazuri de coronavirus, și spitale non-COVID care să primească doar acei pacienți care sunt testați negativ.
Astfel, s-a ajuns la situația în care unele spitale s-au închis chiar la începutul stării de urgență, iar altele au tratat doar câteva zeci de pacienți pe lună, în condițiile în care capacitatea lor este de sute de paturi.
Citește: Coronavirusul a lăsat spitalele goale, în timp ce pacienții se tratau singuri acasă
În alte orașe din țară, au fost amenajate spitale de campanie, însă mare parte din ele nu au primit nici măcar un bolnav, fiind vorba despre unități care au necesitat investiții de sute de mii de euro din partea autorităților locale și chiar donații din partea persoanelor fizice.
În acest timp, bolnavii României așteaptă să își poată lua tratamentul de la spitalele unde erau îngrijiți de obicei și speră să poată reveni la situația în care analizele necesare și evaluările medicului curant să fie permise din nou.
Citește: Spitalul de campanie, ca o tabără de vară
Pacienții cronici, reprezentați de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, susțin că nu doar cei infectați cu COVID-19 au ajuns să își piardă viața, ci și cei care au ajuns la spital din cauza altor probleme de sănătate.
Aceștia spun că au existat cazuri de pacienți lăsați efectiv în voia sorții, care din cauza pandemiei au fost transferați de la un spital la altul, pentru mulți dintre ei fiind prea târziu. S-au stins pacienți din cauza unor boli care puteau fi tratate, însă care au fost uitați de sistemul medical care ar fi trebuit să îi aibă în grijă.
De suferit nu au avut doar pacienții, ci și cei care fac parte din sistemul medical, cei care au fost numiți generic în ultimele luni „eroii în halate albe”. Sunt cei care au povestit în tot acest timp despre cum au fost aruncați în lupta cu noul virus, fără să fie instruiți corespunzător, ajungând să se documenteze uitându-se la filmulețe de pe Youtube și care au ajuns la rândul lor pacienți.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
