ZIARUL DE IAȘI | 9 martie, sărbătoarea „Mucenicilor”. Tradiții și obiceiuri

Data:

9 martie, sărbătoarea „Mucenicilor”. Tradiții și obiceiuri. În calendarul popular ziua de 8 martie nu este consemnată ca sărbătoare. În schimb, ziua de 9 martie, cunoscută în tradiția populară ca “mucenicii” sau „sfințișorii”, are o semnificație profundă, atât religioasă, cât și etnologică.

Ziua de 9 martie îmbină ritualuri precreștine legate de începutul primăverii cu celebrarea creștină a celor 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia. Din punct de vedere etnologic, mucenicii reprezintă un moment de tranziție între iarnă și primăvară, fiind asociată cu ritualuri arhaice de curățare și renaștere a naturii.

9 martie, începutul noului an agrar

Tradițiile populare variază regional, dar au câteva elemente comune. În credințele populare, 9 martie marca începutul noului an agrar. Se spunea că în această zi se deschid mormintele și porțile Raiului, iar sufletele morților se întorc pe pământ.

În unele zone, se consideră că sunt 44 de mucenici, corespunzând numărului de zile dintre 9 martie și sărbătoarea Sfântului Gheorghe (23 aprilie), momentul când primăvara se instaurează definitiv.

Citește și: 8 Martie: inegalitatea de gen, o realitate resimțită diferit. Ce arată realitatea din spatele percepțiilor din România? 

„Poate cel mai cunoscut obicei legat de această zi este coptul şi datul de pomană al mucenicilor sau sfinţişorilor, care, duminică dumineață, trebuie să fie gata, pentru a fi împărţiţi de pomană, în amintirea celor patruzeci de sfinţi şi de sufletul morţilor din familie”, a precizat Lucia Cireș, doctor în etnologie. Mucenicii pot avea diverse forme, în funcție de zona geografică și tradițiile locale.

„Ei pot avea formă de om, de albină, de porumbel de colăcel sau in formă de opt, ca în Moldova. Se mai numesc mucenici, bradoşi, brăduleţi, brânduşi, sânţi sau sâmţi. Ei pot fi ca nişte turte dulci făcute din făină de grâu frământată cu miere şi cu miez de nucă pisat, cărora li se dă formă de om. Cei în chip de albină, de hulubaş sau de colăcel nu sunt frământaţi cu miere, ci se ung pe deasupra cu miere şi se presară cu nucă pisată. Fiecare gospodină trebuie să facă 40 sau chiar 44 de astfel de sfinţişori”, a adăugat aceasta.

Continuarea în Ziarul de Iași

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: ziaruldeiasi.ro)

spot_imgspot_img
Ziarul de Iași
Ziarul de Iașihttps://www.ziaruldeiasi.ro
Jurnalişti formaţi la şcoala sa de presă se află în poziţii de conducere în redactiile ziarelor, televiziunilor şi posturilor de radio din întreaga ţară. Ziarul are un tiraj mediu zilnic 4.133 exemplare, din care 2.410 exemplare reprezinta abonamente, este tipărit în format broadsheet, având 16-20 de pagini. Apare de luni pînă sîmbătă si are un caracter generalist. Cotidianul Ziarul de Iaşi se distribuie în judeţul Iaşi, atît în mediul urban cît şi în cel rural.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

BIHOREANUL | Expoziție de tablouri interbelice la Casa Darvas-La Roche din Oradea

Casa Darvas-La Roche expune o colecţie nouă de tablouri...

EXPRESS DE BANAT | Scrisori expuse la Memorialul Revoluției din Timișoara: „Mama îți scrie ție, copilul meu!”

Scrisori expuse la Memorialul Revoluției din Timișoara: „Mama îți...

BANATUL AZI | Ziua Femeii sărbătorită în centrele Direcției de Asistență Socială din Timișoara

Ziua Internațională a Femeii sărbătorită anual la data de...

MONITORUL DE CLUJ | Femeile care schimbă Clujul

În fiecare domeniu, de la tehnologie și educație până...