Oamenii de știință explorează posibilitatea creșterii păstrăvului curcubeu într-un sistem recirculant, utilizând apa sărată a Mării Negre, un mediu complet diferit de mediul său natural, format din ape montane reci și sărate. Ce spun specialiștii în ihtiologie (ramura zoologiei care are ca obiect studiul teoretic și practic al peștilor)?
„Este un păstrăv care nu aparține faunei noastre. Este adus, crescut în crescătorii, pentru că el crește mult mai repede și economic este mult mai rentabil decât păstrăvul indigen, care crește mult mai încet. E un pește de consum, pe care noi îl consumăm ca orice alt animal care este în sistem din acesta intensiv, cum sunt de exemplu cei de la «Agricola» din Bacău, care au toate fermele de creștere a puilor. Vrea să semene, dar știți, nu seamănă. Asta nu înseamnă că nu este valoros. În general se merge pe specii care aduc plus valoare economică, să zicem: păstrăvul curcubeu, fântânelul sau alte specii care sunt crescute în acvacultură, chiar și crapul”, a declarat conf. univ. dr. Dorel Ureche, specialist ihtiolog în cadrul Universității din Bacău, pentru „Ziarul de Iași”.
Potrivit unei postări a Ministerului Cercetării, inițiat în noiembrie 2024 cu 200 de pui de păstrăv, proiectul de cercetare a oferit deja rezultate remarcabile. Peștii s-au adaptat rapid la noul mediu, prezentând o rată de creștere de patru ori mai mare decât în apă dulce și, până în prezent, fără pierderi. Dacă acest ritm se menține, până în vara anului 2025, păstrăvii ar putea ajunge la greutăți de 2 – 2,5 kg, având o carne cu textură și gust comparabile cu cele ale somonului. Totuși, încă nu se știe cât de rentabilă va fi creșterea păstrăvilor curcubeu în Marea Neagră.
Continuarea, în Ziaruldeiasi.ro
Citește și: Nordis 2 – țeapă internațională
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ziaruldeiasi.ro)
