După prăbușirea guvernului de coaliție condusă de social-democratul Olaf Scholz și anunțul alegerilor legislative anticipate, Germania a intrat într-o nouă criză politică, după ce CDU/CSU (alianța conservatoare creștin democrată a fostei cancelare Angela Merkel) a acceptat sprijinul partidul de extremă dreapta AfD, în Parlament. De la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, deci de aproape 80 de ani, partidele tradiționale din Germania au refuzat programatic să colaboreze cu orice partid de extremă dreaptă.
Migrația a devenit unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda politică germană, după atacurile teroriste de la Magdeburg și Aschaffenburg. Conform Euronews, Germania a primit un număr de 300.000 de cereri de azil doar în 2023, marea majoritatea fiind din Siria, Turcia sau Afganistan. Un sondaj realizat de postul public de televiziune ARD la începutul anului arată că aproximativ 68% dintre germani consideră că statul ar trebui să accepte mai puțini refugiați.
Friedrich Merz, președintele CDU și candidatul partidului la funcția de cancelar, are un plan: promite controale permanente la frontieră și refuzul dreptului de azil pentru persoanele care nu prezintă documente valabile. Politici care aproape sigur vor intra în conflict cu legislația europeană, după cum afirmă Winfried Kluth, expert guvernamental german pentru migrație, citat de Euractiv.
Până săptămâna trecută, sondajele de opinie (ceva mai fiabile decât cele din România) arătau: 1. că migrația ilegală este una din principalele preocupări a germanilor și 2. că Merz și partidul său sunt, de departe, favoriți să câștige alegerile anticipate din februarie.
Pe aceste fundal, Friedrich Merz a înaintat în Parlament o moțiune, fără caracter obligatoriu, pentru înăsprirea politicii de azil. Pe lângă sprijinul primit din partea partidelor liberal (FDP) și populist de extrema stângă, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), propunerea a trecut numai pentru că a primit și votul formațiunii conduse de Alice Weidel, președinta AfD.
Două zile mai târziu, propunerea legislativă bazată pe moțiune nu a trecut de parlament dar cutremurul produs de colaborarea CDU/ AfD a lăsat cratere adânci în societatea germană.
În ultimele zile, sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva sprijinului primit și acceptat de creștin-democrați din partea extremei-drepte. Potrivit DW, duminică, 2 februarie, doar în Berlin au participat peste 160.000 de oameni la proteste. Retorica mesajelor a fost complet diferită față de obișnuitele proteste îndreptate împotriva AfD. De data aceasta, participanții la protest au sancționat drastic actuala conducere CDU pentru colaborarea cu AfD, primind critici chiar de la fostul membru CDU Michel Friedman care a participat la protest.
Un tabu în politica germană
Situația a provocat o declarație chiar de la Angela Merkel, fosta cancelară a Germaniei (2002-2021), care, după ce s-a retras din viața politică, s-a remarcat prin refuzul încăpățânat de a comenta actualitatea politică. Merkel a criticat fără echivoc decizia lui Merz de a accepta sprijinul AfD, mai ales că acesta reiterase cu doar câteva luni în urmă angajamentul partidul creștin-democrat de a “respinge coalițiile și formele similare de cooperare atât cu Partidul de Stânga, cât și cu Adf”. Asta la scurt timp după căderea guvernului Scholtz.
În ziua votului, Merz a negat cooperarea „de culise” cu AfD, sugerând că inițiativa a fost numai a partidului său, iar extrema dreaptă doar a susținut-o. La ultima adunare a membrilor partidului, Merz și-a mai temperat puțin discursul, consolidându-și din nou promisiunea încălcată că nu va colabora cu AfD. Cu toate acestea, mesajul lui Alice Weidel de pe platforma X rezumă întregul scenariu: “Zidul de foc a căzut”.
Indiferent dacă creștin-democrații au acceptat să colaboreze cu AfD numai dintr-un impuls de moment de oportunism politic, decizia lor are un puternic impact în plan simbolic.
La peste 75 de ani de la fondarea Republicii Federale Germane, la peste 80 de ani de la Holocaust, pactul dintre partidele tradiționale de a ține departe de politica federală partidele de extremă dreapta juca un rol crucial în afirmarea valorilor democratice și a comemorării memoriei. “Cordonul sanitar” odată rupt, nu poate fi reînnoit, în speranța că va avea aceeași rezistență.
Citește și: Friedrich Merz, candidat la funcția de cancelar federal: „AfD vrea să distrugă creștin-democrația” | Deutsche Welle
De-a lungul perioadei 2019-2023 au existat aproximativ 120 de momente în care partidele tradiționale au colaborat la nivel local cu AfD, după cum arată doi politologi germani, Anika Taschke si Steven Hummel. Un exemplu notoriu este colaborarea dintre CDU și AfD dintr-un district din Berlin pentru interzicerea hijabului în școli, după cum relatează DW. Astfel, există premisele unei colaborări la nivel local, care lasă foarte multe semne de întrebare pentru viitoarele alegeri, mai ales că actualele sondaje nu aproximează nicio altă variantă de guvern tradițional din care să nu facă parte CDU/CSU, împreună cu social-democrații și verzii.
Alegerile din 23 februarie vor fi probabil unele dintre cele mai importante alegeri din istoria postbelică a Germaniei. Ascensiunea deja pronunțată a extremismului de dreapta în Europa este doar o piesă din puzzle-ul mai mare al transformării Uniunii Europene.
Germania oferă un bun exemplu de precedent în care memoria istorică poate fi uitată cu ușurință chiar și de partidele tradiționale.
Efectul negativ al deciziei CDU/CSU de a accepta sprijinul AfD se reflectă deja în cele mai recente sondaje de opinie, realizate de Forsa. Creștin-democrații au pierdut procente în cursa electorală, în timp ce AfD este în creștere, iar partidele de stânga au înregistrat o creștere a numărului de intrări în partid.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Agerpres
