Ziua Mondială a Libertății Presei este sărbătorită în fiecare an pe 3 mai. În România, marcarea acestei zile este cu atât mai importantă cu cât presa românească este într-o suferință care se agravează de la an la an.
Și totuși, în acest peisaj sumbru, mai există jurnaliști liberi, mai există publicații care încă mai cred în servirea intereselor publicului.
Am selectat câteva mesaje de Ziua Mondială a Libertății Presei, de la jurnaliști și de la cei care intră în contact cu jurnaliștii, cu rele, dar mai ales cu bune.
Brîndușa Armanca, jurnalist: un fenomen îngrijorător este prezența în ecosistemul media a unor propagandiști toxici deghizați în jurnaliști
În anii ’90, presa de partid, convertită în presă „democratică”, arăta ca în imaginea de mai jos.
După 34 de ani, mass-media din România a făcut pași înainte spre condiția de presă liberă și profesionistă.
De o vreme, face pași înapoi: linșaje, campanii țintite, trecerea sub tăcere a unor subiecte delicate (corupție, proastă guvernare, facilitarea unor infracțiuni etc.) au devenit practică curentă, stimulată de finanțarea netransparentă de la partidele de la guvernare.
Dar un fenomen la fel de îngrijorător este prezența în ecosistemul media a unor propagandiști toxici deghizați în jurnaliști. Ei se folosesc de libertatea cuvântului pentru scopuri obscure.
Ce se întâmplă zilnic pe Realitatea TV, RTV, Antena 3, Gold FM etc. ține de acest fenomen. El explică de ce unii jurnaliști trec cu ușurință pârleazul spre politică și invers.
Contribuie la situația cețoasă a presei românești rețelele sociale, unde orice prost sau rău intenționat poate ataca nemoderat valorile democrației prin atacuri la persoană. Dezinformarea e la putere mai mult ca oricând, iar aici Rusia cu trolii săi e un autor arhiprezent.
Pentru că tabloul e sumbru, azi, 3 mai, Ziua libertății presei, îi omagiez pe jurnaliștii corecți, care au rezistat cu onoare pe baricada profesiei.
Omagiez publicațiile și organizațiile care oferă publicului informație curată, epurată de manipulare și minciună. Apărarea libertății presei de cei care o folosesc pentru scopuri ilegitime e misiunea noastră, a tuturor.
Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, de Ziua Mondială a Libertății Presei: Jurnaliştii joacă un rol cheie în asigurarea responsabilităţii guvernelor
Ziua Mondială a Libertății Presei este o șansă de a aprecia și de a mulțumi jurnaliștilor, editorilor, instituțiilor media, celor care verifică informațiile, scriitorilor, fotoreporterilor și altora, pentru munca extrem de importantă pe care o desfășoară în promovarea valorilor democratice și dezvăluirea știrilor false.
Jurnalismul liber și independent la nivel global protejează valorile democratice și promovează societăți informate. Astăzi, însă, munca presei libere este contestată, deoarece publicul se confruntă din ce în ce mai mult cu narațiuni false și dezinformare
În 2024, mai mulți alegători decât oricând în istorie vor merge la urne în alegerile naționale din 64 de țări, precum și pentru Parlamentul European, cuprinzând aproape 50% din populația globală. Rezultatele acestor alegeri se vor dovedi semnificative în anii următori.
Modul în care cetățenii se informează despre problemele locale, naționale și globale și modul în care dezinformarea și actorii maligni încearcă să profite de spațiul informațional sunt mai importante ca niciodată.
Jurnaliştii joacă un rol cheie în asigurarea responsabilităţii guvernelor şi a instituţiilor şi în a furniza cetăţenilor informaţii esenţiale pentru luarea deciziilor informate.
Libertatea presei este vitală. Jurnaliştii investighează, analizează și informează despre probleme de interes public. Munca lor permite cetățenilor să se implice în dezbateri semnificative, modelează discursul public și promovează transparența. Cu toate acestea, obstacolele în calea libertății presei rămân, iar era digitală a adus noi provocări.
Furnizorii de dezinformare, narațiuni false și propagandă caută să manipuleze sistemul nostru transparent și democratic pentru câștig personal.
Ca în multe alte democrații, Statele Unite au văzut încercări ale guvernelor străine și ale altor actori maligni de a ne induce publicul în eroare, de a răspândi narațiuni false despre evenimente globale și de a submina sistemele democratice.
Alături de alte democrații occidentale, România joacă un rol important în abordarea acestor provocări globale. Jurnaliștii români se numără printre cei care au scris cu curaj despre faptele și consecințele tragice ale războiului nedrept și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei.
Mesajul complet aici.
Citește și: Ciolacu nu m-a jignit ca moldovean. Mă jignește, în schimb, ca român
Cristian Lupșa, jurnalist, fondator Decât o Revistă: Modelul de business este țăndări
E Ziua Mondială a Libertății Presei și adevărul e că avem numeroase probleme.
Modelul de business este țăndări, burnoutul este atotprezent, lucrăm într-un stat care manifestă accese de autoritarianism, încercăm să obținem informații de la instituții opace și reacționare și suntem înjurați pe toate gardurile și rețelele de un public care nu are încredere în cine suntem și ce facem.
Parcă nu-ți arde de speranță și de construcție în astfel de condiții.
Însă avem și probleme pe care ni le-am făcut singuri. Și, cred eu, zeci de întrebări la care putem să răspundem împreună și care ar rezolva măcar o parte din simptome și dureri.
Cum putem îmbunătăți relația reporter-editor? Cum vorbim despre trafic/presiunea cifrelor și vizualizărilor? Cum facem șefii de redacții să colaboreze între ei?
Cum ne creăm echilibru în profesie? Cum faci un ecosistem care încurajează cea mai bună versiunea profesională a fiecăruia?
Cum creezi echipe interdisciplinare și cum funcționează? Cum ajung ideile la breaslă? Cum ne arătăm vulnerabilitatea? Cum ne putem comunica fee-uri și salarii?
Cum putem colabora cu alte domenii (inclusiv pentru forme noi: jurnalism în muzee, expoziții etc.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
