Ziua Naţională a Lecturii a fost sărbătorită sâmbătă de peste 2.000 de copii din judeţul Sibiu, care au participat la iniţiativa bibliotecarilor de la Biblioteca Judeţeană ASTRA și au marcat evenimentul alături de profesori, invitaţi speciali și vârstnici, sub deviza #SibiulmeuCITEŞTE. Ajuns la a treia ediţie, evenimentul a fost un prilej de a promova lectura în rândul celor mici.
Fie că şi-au propus sau nu să citească o carte, sâmbătă, de Ziua Naţională a Lecturii, cei care conduc Consiliul Judeţean Sibiu, dar şi alte diverse instituţii publice, medici, oameni de cultură, cei de la universitatea de stat din oraş au mers să citească, timp de o oră, în faţa unor copii sau chiar împreună cu aceştia, acolo unde ei învaţă, în 25 de localităţi din judeţ, printre care cele două municipii, oraşe mai mici, dar şi la ţară, în localităţi precum Alămor, Biertan, Caşolţ, Cristian, Gura Râului, Iacobeni, Nocrich, Orlat, Poplaca, Răşinari, Sadu, Şelimbăr, Şura Mică, Slimnic, Tălmaciu sau Vurpăr.
Pentru prima dată în proiectul #SibiulmeuCITEŞTE, copiii şi-au dat întâlnire vineri, la Biblioteca Judeţeană ASTRA, cu vârstnici din azile, care au jucat rolul unor „bunici” cititori.
„O acţiune aparte în cadrul proiectului #SibiulmeuCITEŞTE a fost atelierul interactiv „Poveşti de la bunicii noştri”. În cadrul acestuia, seniori de la centrele de servicii sociale au interacţionat cu elevi de gimnaziu prin intermediul lecturii unor opere literare clasice şi al poveştilor din copilăria de altădată. Bunicii participanţi au avut ocazia să cunoască preferinţele de lectură ale tinerei generaţii”, a declarat, pentru Agerpres, purtătoarea de cuvânt a bibliotecii sibiene, Monica Marin.
Una dintre bunicile care le-au citit poveşti copiilor a recunoscut că „poveştile de azi sunt diferite” de cele pe care obişnuia ea să le citească în copilărie.
„E minunat să vedem că pasiunea pentru lectură îi animă în continuare pe copii, chiar dacă lumile zugrăvite în literatura contemporană s-au schimbat, iar poveştile de azi sunt diferite de cele pe care le citeam noi. Important este că lectura încă îi mai captivează şi cărţile continuă să le ofere posibilităţi de explorare”, a spus una dintre bunicile care le-au lecturat copiilor.
„Cartea tipărită are viitor?” Aceasta este o întrebare pe care şi-o pun bibliotecarii, editurile, profesorii şi care îşi caută răspunsul la generaţiile ce vin.
Cunoscut istoric local Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA din Sibiu, spune că biblioteca nu mai este locul unde te duci să împrumuţi sau să citeşti o carte, ci a devenit un spaţiu cultural, unde se întâmplă mult mai multe lucruri: spectacole, expoziţii, proiecţii de filme, dezbateri etc. Altfel, cititorii de astăzi nu prea mai sunt atraşi să intre în biblioteci şi să caute cărţile tipărite.
„Da, cartea tipărită are viitor, dar cred că va deveni, uşor, cum este vinilul. Va fi o chestie de fiţă să îţi iei o carte în casă. Oamenii renunţă la cărţi. Este un fenomen foarte curios în România: toţi se mută la casă mai mare şi reduc numărul de biblioteci. Uită-te cum este creat un film, un cadru într-un apartament în anii ’90, efectiv vezi că este în mod constant cartea. Acum nu mai e, acum nu mai sunt cărţi”, a precizat, pentru Agerpres, directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA, Răzvan Pop.
O mică parte dintre sibienii care renunţă la cărţile din casele lor aleg să le doneze bibliotecilor sau singurului anticariat, condus de un jurnalist local, Călin Blaga.
Cu un milion de cărţi şi unul dintre sedii inaugurat în 2007, anul Capitalei Culturale Europene Sibiu, biblioteca, plus un spaţiu de lectură modern, la standarde internaţionale, cum este spre exemplu American Corner, Biblioteca Judeţeană ASTRA reuşeşte să îşi crească uşor, de la an la an, numărul de abonaţi.
Dacă în 2023 erau 24.000 de abonaţi, în anul 2024 numărul acestora a crescut la 25.786. De trei ori mai mare este însă numărul celor care au intrat în 2024 în Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu, atraşi de evenimentele culturale de aici, nu doar de o anumită carte. Ce impresionează este însă diferenţa dintre cei care au venit anul trecut la cea mai mare bibliotecă sibiană, peste 75.000 de oameni, faţă de 1,7 milioane de vizite pe site-ul bibliotecii în 2024, potrivit directorului Răzvan Pop.
Lupta pentru a-i face pe români să citească o carte tipărită din biblioteci este „o luptă de existenţă”, crede Răzvan Pop. Mai degrabă realist, decât optimist, directorul bibliotecii sibiene spune că este nevoie şi de investiţii în cultură, pentru ca lumea să citească volumele tipărite, mai ales în perioada aceasta în care tot mai mult se discută de tehnologie şi inteligenţă artificială.
„Eu sunt realist. Dacă s-ar investi în cultură mai mult şi dacă ar exista mai multă apetenţă pentru cultură, eu cred că putem cât de cât remedia, măcar să scoatem acea elită şi să o fortificăm. Atunci elita aceea poate să crească. Dar atâta timp cât noi construim numai stadioane… Şi acelea sunt bune, sunt şi ele un standard de civilizaţie, dar nu doar aia trebuie. Câte biblioteci s-au construit în România? Trei – patru. La Sibiu este una din ele”, a atras atenţia directorul Răzvan Pop.
Neavând bani ca să facă publicitate cărţilor pe care le are, Biblioteca Judeţeană ASTRA a ales o altă formă inedită de a face cunoscute cărţile pe care le deţine: a atras de la an la an tot mai mulţi oameni din comunitate ca să citească pentru copiii sibieni şi cu aceştia.
Una din şcolile la care au fost diverşi invitaţi să le citească celor mici este Şcoala „Regina Maria” din centrul municipiului Sibiu. Biblioteca Judeţeană ASTRA a ales cărţile pe care le-a dat cititorilor, iar aceştia s-au dus la şcoală pentru a-i convinge pe copii să citească. Printre cei care au jucat acel rol, al cititorului, se numără şi directorul Răzvan Pop.
Profesoara Delia Căzilă, directoarea adjunctă a Şcolii „Regina Maria” din Sibiu, a declarat pentru Agerpres că întâlnirile copiilor cu diverse personalităţi locale înseamnă pentru cei mici şi „un prilej de a identifica modele”. La această şcoală există şi un concurs dedicat lecturii şi elevii se întrec în a citi cât mai multe cărţi. Copilul care a câştigat cea mai recentă ediţie a acestui concurs de citit a reuşit să citească 3.314 pagini în trei luni de zile, ceea ce înseamnă peste 30 de pagini pe zi.
„Campania iniţiată de Biblioteca ASTRA din Sibiu este binevenită în şcoala noastră deoarece, în ultimii ani, elevii au avut oportunitatea să cunoască personalităţi ce performează în diferite domenii, fiind scriitori, profesori universitari, medici, jurnalişti, actori, regizori, bibliotecari etc. Aceştia le vorbesc copiilor despre experienţele personale de lectură, despre rolul acesteia în devenirea proprie şi le citesc din cărţile preferate. Întâlnirile cu cei mici trezesc în sufletele lor curiozitate, entuziasm, dorinţa de a comunica şi de a urma literalmente îndemnurile primite, în timp ce pentru cei mari reprezintă o experienţă de cunoaştere, de autoanaliză, un prilej de a identifica modele, de a stabili obiective pe termen lung. Ne bucurăm să fim parte a acestei campanii şi le mulţumim tuturor celor care au făcut-o posibilă”, a afirmat profesoara Delia Căzilă.
Una dintre întâlnirile de la şcoala sibiană, cu prilejul Zilei naţionale a lecturii, a fost cu doi medici psihiatri de la spitalul de profil din oraş, directorul medical Ciprian Băcilă şi medicul rezident Andreea Grama. Psihiatrul Ciprian Băcilă le-a explicat copiilor că lectura unei cărţi pe hârtie este cel mai simplu mod de a avea mintea sănătoasă.
„În momentul în care citiţi şi în momentul în care faceţi foarte mult sport o să vă dezvoltaţi foarte bine şi o să fiţi cei mai sănătoşi. Dacă staţi foarte mult timp la televizor şi la tabletă, care sunt într-adevăr foarte apetisante, – şi mie, la vârsta asta, îmi place să mă mai uit pe tabletă -, dar vă spun foarte clar că nu sunt sănătoase. În orice moment în care voi citiţi, cu cât citiţi mai mult şi cu cât staţi afară la sport, cu atât sunteţi mai sănătoşi şi creieraşul vostru se dezvoltă foarte, foarte bine. Noi putem să dezvoltăm creierul acesta, foarte sănătos, prin cărţi şi principii”, le-a spus copiilor psihiatrul Ciprian Băcilă.
Unul dintre copii a vrut să ştie ce diferenţă este între cititul pe tabletă şi cel dintr-o carte tipărită. Psihiatrul sibian a explicat că diferenţa dintre a citi de pe tabletă şi a citi o carte este precum cea dintre a te spăla pe dinţi şi a te uita, pe ecranul unei tablete, la cineva care se spală pe dinţi.
„Dacă citeşti de pe tabletă, nu e acelaşi lucru ca dintr-o carte. Tableta este un mijloc modern, care a fost inventată să ne uşureze anumite aspecte ale vieţii noastre de zi cu zi, dar nu să le înlocuiască. E ca şi cum ai spune că te uiţi pe tabletă la cineva care se spală pe dinţi şi să nu te mai speli pe dinţi. Este bine să nu te speli pe dinţi? E bine să nu faceţi duş? Dacă vedeţi pe tabletă că cineva se spală pe dinţi sau face duş înseamnă că aţi făcut voi? Tableta este foarte bună, dar este o lume virtuală. Virtual ce înseamnă? Ceva artificial”, a explicat psihiatrul.
După dialogul cu copiii, medicul psihiatru rezident Andreea Grama le-a citit acestora povestea lui Charlie şi a fabricii de ciocolată. Aşa cum personajul Charlie este înnebunit după ciocolată şi are nevoie de un singur bilet de aur pentru ca toate dulciurile din fabrica lui Willy Wonka să fie ale lui, tot aşa fiecare dintre noi are nevoie să (re)înceapă să citească, cât de puţin, pe hârtie, ca să înţeleagă că Ziua naţională a lecturii poate să fie în fiecare zi. Spre exemplu, un abonament anual la Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu costă 40 de lei. „Biletul de aur” pentru o minte sănătoasă costă zilnic în jur de zece bani la biblioteca ce a reuşit să facă o săptămână naţională a lecturii la Sibiu.
Citește și: Dilemele securității europene în “Conferința de Securitate de la München”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa fotografiilor: Biblioteca Astra Sibiu / Facebook)
