10 oameni, ținuți ca sclavi la ferma din Bihor a unui agricultor bogat

Data:

Considerat unul dintre cei mai avuţi agricultori din zonă, Teodor Chiş a fost trimis în faţa magistraţilor de procurorii DIICOT Oradea, care îl acuză că a exploatat persoane cu retard sau handicapuri fizice, obligându-le să-l slujească sub teroare.

La ferma lui Teodor Chiş, angajaţii erau ţinuţi în cocioabe improvizate. Unii dormeau în anexele grajdului, alţii în camera tehnică, printre şobolani, în condiţii inumane, după cum reiese chiar din fotografiile făcute publice de procurorii DIICOT. În acest timp, „dom’ patron” sau „domnu’ şef”, cum îi plăcea să i se spună, locuia în lux, zic tot anchetatorii

Descinderi la fermă

Peisajele idilice din fotografiile turiştilor, cu pajişti întinse și păstori sprijiniţi în bastoane noduroase, veghind turmele de oi, pot ascunde o realitate cruntă.

Pentru 10 oameni sărmani din Bihor, Mureş, Suceava şi Sibiu, persoane cu retard sau handicapuri fizice, viaţa la o fermă de animale a fost un adevărat coşmar, după cum susţin procurorii DIICOT Oradea.

Ei au trimis în judecată un fermier din Cheriu, acuzându-l că, vreme de 5 ani, i-a ţinut ca pe sclavi, forţându-i să-l slujească fără bani, de multe ori nemâncaţi şi cazaţi în condiţii mizere pe o exploataţie agricolă, de unde toţi au fugit în final, care cum a putut, mâncând pământul…

Fermierul Teodor Chiş, un bărbat în vârstă de 63 ani din satul Cheriu, comuna Oșorhei, a intrat în atenţia procurorilor DIICOT în februarie 2020, ca urmare a unei sesizări din oficiu a poliţiştilor de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea.

Poliţiştii aflaseră despre condiţiile inumane în care bărbatul şi-ar fi ţinut angajaţii, iar la solicitarea lor, în luna septembrie a aceluiaşi an, la fermă a descins şi un echipaj al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor. Controlul a fost unul neanunţat şi s-a lăsat cu sancţiuni.

„Nu am întâlnit nicăieri în judeţ situaţia de acolo, angajatorul nu încheiase niciun contract de muncă, oamenii susţineau că li s-au reţinut actele de identitate. A fost întocmit un proces verbal de control, raportul a fost înaintat organelor de anchetă”, susţine şeful ITM Bihor, Marius Rotar.

„Casa” unde au locuit cei 10 oameni. Foto DIICOT

La momentul controlului, în fermă au fost găsite două dintre victime. Ambele au declarat că fermierul refuză să le returneze documentele de identitate.

„Inspectorii ITM mi-au cerut datele. Şefu’ nu le-a arătat cartea mea de identitate. Eu le-am dictat datele dar le-am spus că actul meu de identitate este la şefu’. Eu le-am spus acest lucru inspectorilor ITM Bihor în speranța că îmi voi recupera actul de identitate.

Şefu’ nu mi l-a predat nici cu această împrejurare”, a explicat una dintre persoane. Cealaltă, în schimb, susţine că după ce le-a spus inspectorilor că e ţinută cu forţa în fermă, proprietarul i-a returnat actele de identitate în faţa inspectorilor. „În ziua respectivă, imediat după ce am intrat în posesia actelor de identitate, în jurul orelor 13.00, am plecat pe jos de la fermă. Nu mi-am luat nici un obiect personal”, a povestit bărbatul.

Citește și: Preotul Visarion Alexa, reţinut, după ce o femeie a reclamat că ar fi agresat-o sexual. Reacția BOR

Stop joc

În urma controlului, inspectorii i-au cerut fermierului să le asigure angajaţilor condiţii decente de cazare, hrană şi să întocmească documente legale de muncă. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă.

O lună mai târziu, în timpul percheziţiilor declanşate de poliţiştii BCCOA Oradea, au fost găsiţi alţi oameni care munceau fără acte şi în aceleaşi condiţii de sclavie, 7 cărţi de identitate şi 3 carduri de sănătate au fost descoperite în locuinţa fermierului, pitite în sertare.

În urma cercetărilor, anchetatorii au identificat în total 10 persoane din Bihor, Mureş, Sibiu şi chiar Suceava, care, în perioada 2015 – 2020, au lucrat diferite perioade de timp în ferma bărbatului. Oamenii au fost racolaţi din gări sau de pe stradă, direct de Chiş sau prin intermediari, din rândul celor care pot fi uşor controlaţi: fără venituri, fără casă, cu retard sau handicapuri fizice. Li s-a promis cazare, masă, bani, ca să îngrijească în schimb animale, însă n-au primit nimic.

La fermă, Chiş le lua actele de identitate, câteodată chiar cu forţa, şi nu le mai returna niciodată, ca să aibă garanția că nu vor părăsi locul. „Pentru aceste victime, obținerea unui alt act de identitate, față de lipsa resurselor financiare și uneori lipsa unui domiciliu stabil, implică anumite dificultăți.

De aceea, pentru ei actul de identitate are o valoare mult mai mare decât pentru alţii. Iar fermierul ştia acest lucru”, spun sursele BIHOREANULUI.

Ţinuţi cu forţa

Revoltătorul caz a ajuns în atenţia publică pentru prima dată în octombrie 2020, când Chiş a fost reţinut pentru 24 de ore şi, împreună cu poliţiştii BCCO Oradea, procurorii DIICOT i-au percheziţionat proprietăţile, descoperind mai multe acte de identitate şi cărţi de sănătate confiscate de la victimele sale.

Bărbatul îşi „muncea” victimele 12 ore pe zi, fără întrerupere, în condiţii deosebit de grele, de multe ori fără hrană, şi nu le-a plătit niciodată, au explicat atunci anchetatorii care, o lună mai târziu, l-au şi trimis în judecată, acuzându-l de 10 infracţiuni de trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă.

Potrivit legii, traficul de persoane pentru exploatare prin muncă înseamnă recrutarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin înşelăciune, fraudă, ameninţare, utilizarea de constrângere, abuz de putere sau de o poziţie de vulnerabilitate, în scopul exploatării prin muncă, inclusiv muncă forţată.

Iar munca forţată, conform Codului penal, înseamnă „orice muncă sau serviciu care este obţinut de la orice persoană sub ameninţarea unei pedepse şi pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar”. Pedeapsa pentru o astfel de faptă este închisoarea între 3 şi 10 ani.

Condiții de trai groaznice pentru cei 10 oameni ținuți ca sclavi

„Mi-a fost teamă”

Actul de acuzare, consultat acum şi de BIHOREANUL, dezvăluie experienţa traumatizantă prin care au trecut victimele bărbatului, preluând pasaje din depoziţiile acestora, înregistrate de procurori audio – video.

S-a luat această decizie pentru a exista dovada clară a coşmarului pe care l-au trăit şi pentru a-i proteja de o eventuală revictimizare generată de reaudierea lor în faţa instanţei, spun surse din anchetă.

Chiar şi aşa, sărmanii au ezitat să-şi spună povestea, de teama represaliilor ori crezând că nu vor fi crezuți, de rușine că s-au lăsat tratațicu o desconsiderare totală faţă de valorile umane, pentru că sunt neştiutori de carte, nu își cunosc drepturile sau tratamentul pe care sunt îndreptățiți să-l primească.

Oamenii s-au plâns de tratamentul violent la care au fost supuşi, descriind cum Chiş i-a ţinut sub teroare. Individul se enerva şi striga adesea, iar pe unii i-ar fi bătut pentru că nu i-a convenit cum îşi făceau treaba ori pentru că i-au cerut să le returneze actele de identitate sau au pretins bani pe munca prestată.

„Ne-a spus să nu strigăm, să nu facem gura mare, că suntem la el acasă”, „m-a lovit cu piciorul în burtă, am căzut la pământ și nu am putut să mă mai ridic”, „m-a lovit cu palma peste față de 3 ori și mi-a aplicat o lovitură în stomac”, „m-a lovit cu o bâtă, eu m-am ferit și am ridicat brațul pentru a para lovitura”, se arată în relatările celor agresaţi, unii dintre ei cu handicap locomotor sever, epilepsie ori alte probleme medicale.

Au evadat

Toţi au descris plecarea din fermă ca „o fugă”, „o evadare”, unii abandonându-şi şi puţinele obiecte personale. „Una din părţile vătămatea convenit inițial o remunerație de 900 lei pe lună, mâncare și cazare. Acesta a prestat munca la fermă aproximativ 4 ani, perioadă în care nu a primit nici un ban, nu şi-a putut vizita niciodată familia din lipsa resurselor financiare”, spun procurorii. În final, omul, care e din Sălard, a plecat spre casă pe jos.

O altă victimă, din Săcueni, suferindă de epilepsie, „a fugit pur și simplu pe câmp, într-un moment în care inculpatul a lipsit de la locație, lăsându-și la fermă lucrurile personale și cartea de identitate”, se spune în actul de acuzare.

Un bărbat din Sibiu a reuşit să plece în timpul unui control al inspectorilor ITM. „Acesta le-a relatat inspectorilor condițiile proaste în care trebuie să presteze munca, faptul că este ținut cu forța și faptul că a fost deposedat de actul de identitate. Imediat după recuperarea actului de identitate cu ajutorul inspectorilor, a părăsit ferma, mergând pe jos până în localitatea Oradea”, spun procurorii.

Alte victime au fost scăpate chiar de anchetatori, care le-au găsit în fermă în timpul percheziţiilor. Una dintre ele negociase un „salariu” de 800 lei pe lună, mâncare, cazare și țigări. „Organele de urmărire penală l-au depistat la fermă cu ocazia percheziției, după aproximativ 6 luni de la momentul racolării”, dar până atunci nu primise niciun leu.

La fel ca o altă persoană, care convenise inițial o remunerație ridicolă, de 18 lei/zi, mâncare, cazare și țigări, deoarece suma de 50 lei pe zi, cerută iniţial, fusese considerată de fermier „salariu de director”.

Citește și: Patriotismul cotidian. În SUA și în România

Vor doar banii pe muncă

La solicitarea procurorilor, toate cele 10 victime au fost luate în evidenţa Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, pentru a fi consiliate şi sprijinite în timpul procesului, care e judecat acum la Tribunalul Bihor, în şedinţă secretă, tot pentru protejarea victimelor. Deşi ar fi putut solicita daune morale pentru traumele suferite, oamenii au cerut doar să fie plătiţi pentru munca depusă, prin intermediul avocatului din oficiu desemnat să-i reprezinte.

Cât despre fermier, Teodor Chiş a respins acuzaţiile, declarându-se nevinovat. Avocatul său, Ionel Manole, susţine că întregul caz ar trebui să fie de competenţa Inspectoratului Teritorial al Muncii, pentru că e vorba de „angajarea fără forme legale a unor persoane şi nerespectarea unor obligaţii contractuale, prin neplata muncii conform înţelegerii”, acuzele de trafic de persoane fiind „fantasme”.

Potrivit lui Manole, cele 10 persoane pe care DIICOT le prezintă drept victime au venit de bunăvoie la fermă, nu au fost racolate, şi au plecat pentru că „au comportament nomad”, nu pentru că au avut parte de tratament violent.

„Au predat actele de identitate ca să nu le piardă, nu le-au fost luate. Şi nu au fost niciodată agresate, nu există nicio dovadă în acest sens”, spune Manole.

Cât priveşte condițiile de cazare, avocatul le descrie „relativ decente”. „Toaleta situată în curte, reclamată, este un real brand de țară. Statisticile recente indică mii de grădinițe și scoli cu toalete în curte și fără apă curentă, iar peste 40% dintre români stau în locuințe fără canalizare”. Ce mai, un soi de vacanță la țară, întreruptă când și când de muncă voluntară…

Fermele, cuiburi de sclavi

Cazul fermierului bihorean Teodor Chiş, care exploata oameni fără adăpost şi persoane cu handicap nu este singular. BIHOREANUL a relatat, recent, despre cazul şocant al celor cinci copii din Bihor, ținuți în robie vreme de 3 ani de un fermier din Alba, care i-a închiriat de la părinți, i-a înfometat, bătut și forțat să muncească până la epuizare.

Bărbatul, Ionuţ Spătaru, a fost condamnat de Tribunalul Alba, pe 31 martie a.c., la 5 ani şi 6 luni de închisoare, şi a fost obligat să le plătească celor cinci băieţi salariul minim pe economie pentru toată perioada în care i-a ţinut sclavi, plus câte 10.000 euro fiecăruia, ca daune morale.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.

STOP AT
Laura Gal
Laura Gal
Laura Gal este redactor la Bihoreanul.

6 COMENTARII

  1. Cam peste tot la fermele de animale particulare e asa dar nimeni nu vede pana nu exista o plangere. Mai pleaca si inspectorii cu un miel, cu un calup de branza, cu o bucata de carne etc.

  2. […] Ei au trimis în judecată un fermier din Cheriu, acuzându-l că, vreme de 5 ani, i-a ţinut ca pe sclavi, forţându-i să-l slujească fără bani, de multe ori nemâncaţi şi cazaţi în condiţii mizere pe o exploataţie agricolă, de unde toţi au fugit în final, care cum a putut, mâncând pământul, scrie PressHub […]

  3. […] Ei au trimis în judecată un fermier din Cheriu, acuzându-l că, vreme de 5 ani, i-a ţinut ca pe sclavi, forţându-i să-l slujească fără bani, de multe ori nemâncaţi şi cazaţi în condiţii mizere pe o exploataţie agricolă, de unde toţi au fugit în final, care cum a putut, mâncând pământul, scrie PressHub […]

  4. Peste tot în România este aproape la fel, mai ales la mafioții din agricultură, au protecție inclusiv în servicii, toate jigodiile asta pentru un kil de brînză își cumpără imunitatea în fața legii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Iohannis vorbește de toleranță zero față de plagiat în noile legi ale educației

Președintele Klaus Iohannis a susținut luni, într-un discurs susținut...

Polițist din Dolj, cercetat penal după ce a amendat Primăria Craiova și Poliția Locală

Un polițist din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului...

Cum poate profita România de modificarea PNRR. Schimbările nu pot fi politice

Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) pot fi...