luni, 2 august 2021
AcasăBani Europeni180 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare: Cel...

180 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare: Cel mai mare proiect european din Galați

La Galați se derulează în prezent cel mai mare proiect în infrastructura de apă și apă uzată din județ, binevenit a se repeta în numeroase județe din România. Cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro, proiectul are ca beneficiari 21 de unități administrativ-teritoriale (inclusiv municipiul Galați), plus Consiliul Județean. Vor fi realizate și investiții în domeniul apei uzate.

Iarna trecută, mai exact pe 20 decembrie 2017, Societatea Apă Canal SA Galați a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene contractul de finanțare nr. 158/20.12.2017, aferent investiției „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galati, în perioada 2014-2020”, finanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Durata contractului este de 105 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2023, iar valoarea totală a contractului de finanțare este de 822.694.181 lei, TVA inclus. Finanțarea nerambursabilă prin Fondul de Coeziune este în valoare de 511.757.962 lei, la care se adaugă o finanțare din bugetul de stat de 78.268.862 lei, o finanțare din bugete locale în valoare de 12.041.366 lei, plus contribuția societății Apă Canal, de 90.123.337 lei. Valoarea neeligibilă inclusă în proiect este de 130.502.654 lei, reprezentând TVA.

Beneficiarii investițiilor, peste 150.000 de gălățeni

Obiectivul principal al proiectului este înfințarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă și canalizare în județul Galați, pentru asigurarea unei ape potabile corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ, protejarea mediului prin înființarea sistemelor noi de canalizare menajeră, creșterea gradului de confort și de conectare a populației. Se continuă astfel procesul de extindere și reabilitare a infrastructurii de apă și apă uzată din etapa 2007-2013 în zonele urbane cu peste 10.000 de locuitori.

Investițiile propuse vizează alimentarea cu apă, constând în reabilitarea și extinderea unui număr de trei sisteme zonale de alimentare cu apă – Galați, Tecuci și Berești – și realizarea unui sistem de alimentare nou în Cosmești Vale, acestea deservind un număr de 46 localități grupate în 21 de UAT-uri.

Populația beneficiară a investițiilor de alimentare cu apă va fi de peste 116.000 de locuitori, reprezentând aproximativ 20% din populația totală a județului. Sunt propuse de asemenea investiții în domeniul apei uzate, constând în extinderea sistemelor de canalizare în 14 aglomerări, populația beneficiară a investițiilor de canalizare-epurare a apelor uzate fiind de circa 45.800 de locuitori, adică aproximativ 7,6% din populația totală a județului Galați.

Iată și care sunt principalele lucrări prevăzute în cadrul proiectului:

  1. investiții în domeniul alimentării cu apă: extinderea rețelelor de distribuție, aducțiuni de apă potabilă reabilitate și extinse, reabilitare și extindere a unor tronsoane de conducte de distribuție, reabilitare și construire de rezervoare noi, reabilitare, extindere și construire de stații de pompare, construirea de dispecerate SCADA (sisteme computerizate care au rolul de a comanda și monitoriza procesele tehnologice), realizarea de foraje noi, realizarea unor stații noi de tratare și de clorinare a apei;
  2. investiții în domeniul apei uzate: extindere rețele de canalizare gravitațională, reabilitare și construire unor stații de pompare, revitalizare sisteme SCADA locale;
  3. achiziționarea unor echipamente de operare.

Execuția lucrărilor, începută efectiv în Galați, Tecuci și alte șase localități

Etapele necesare obținerii finanțării și semnării tuturor contractelor de lucrări au fost parcurse la timp, ceea ce reprezintă o adevărată performanță, proiectul Galațiului fiind cel de-al patrulea semnat la nivelul întregii țări, și ținând cont de faptul că, din 45 de proiecte la nivelul întregii țări, doar șase au fost aprobate până acum. Pentru proiectul derulat de Apă Canal Galați, urmează implementarea contractelor de lucrări, adică lucrările efective. Este o etapă care se anunță foarte dificilă: ea depinde în primul rând de antreprenori, care, la rândul lor, depind de forța de muncă calificată, greu de găsit în acest moment în România.

Conform managerului de proiect, Carmen Condurache, actualmente sunt în derulare contracte de lucrări în toate UAT-urile incluse în proiect: municipiile Galați și Tecuci, orașul Berești, comunele Berești Meria, Drăgănești, Umbrărești, Barcea, Liești, Ivești, Fundeni (Hanu Conachi), Piscu, Tudor Vladimirescu, Independența, Braniștea, Șendreni, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Smârdan, Cosmești și Movileni.

Lucrările sunt programate să fie finalizate pe 5 august 2020 pentru Berești-Berești Meria (iar pentru Stația de Epurare a Apelor Uzate – SEAU – Berești, pe 3 iunie 2021), pe 5 aprilie 2020 pentru Tecuci, pe 22 august pentru comunele Drăgănești, Umbrărești, Barcea, Liești, Ivești, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, pe 5 decembrie 2020 pentru Cosmești-Movileni (iar pentru SEAU Movileni, pe 3 iunie 2021), pe 24 ianuarie 2021 pentru municipiul Galați și comuna Smârdan și pe 19 august 2021 pentru Fundeni (Hanu Conachi), Piscu, Tudor Vladimirescu, Independența, Braniștea și Șendreni.

În toate UAT-urile s-au predat amplasamentele lucrărilor, s-au demarat activitățile premergătoare execuției propriu-zise, respectiv autorizarea și execuția organizărilor de șantier, proiectarea lucrărilor care sunt în sarcina antreprenorilor. Execuția propriu-zisă este demarată în municipiile Galați și Tecuci, în orașul Beresti și în comunele Berești Meria, Cosmești, Movileni și Smârdan. În perioada următoare va demara execuția lucrărilor și în Fundeni (Hanu Conachi), Piscu, Tudor Vladimirescu, Independența, Braniștea și Șendreni. În Drăgănești, Umbrărești, Barcea, Liești, Ivești, Pechea, Slobozia Conachi și Cuza Vodă, execuția urmează să demareze după obținerea autorizației de construire, acesta fiind un contract de tip proiectare și execuție.

În municipiul Galați, investiții la Filești și în Valea Orașului

Investițiile destinate municipiului reședință de județ reprezinta circa 20% din valoarea totală a proiectului. În zonele limitrofe, valoarea lucrărilor este de circa 7% pentru UAT Șendreni și de circa 6% pentru UAT Smârdan. Scopul proiectelor finanțate prin POIM 2014-2020 este de a respecta angajamentele statului român incluse în Tratatul de aderare, respectiv de a asigura conformarea cu Directiva nr. 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 – calitatea apei destinate consumului uman – și Directiva 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor reziduale urbane, respectiv extinderea sistemelor de alimentare cu apă și de apă uzată, iar pentru apă uzată, colectarea și epurarea acestora pentru aglomerări cu peste 2000 l.e. (Nota redacției: Termenul „locuitor echivalent” reprezintă suma persoanelor plus numărul convențional de persoane cu care se echivalează gradul de poluare a unei activități economice, care evacuează ape uzate preepurate compatibile cu apele uzate menajere provenite de la om).

Din acest motiv, spune managerul de proiect Carmen Condurache, în cadrul acestui proiect în municipiul Galați sunt incluse doar câteva lucrări de reabilitare conducte, respectiv cca. 12 km conducte apă (din care cca. 9 km conducte magistrale Dn 800mm și Dn 1000 mm) și cca 1,4 km colector canalizare, ponderea fiind extinderea rețelelor de apă și apă uzată.

O lucrare de reabilitare deosebit de importantă pentru municipiul Galați este reabilitarea Stației de tratare Filești, care include reabilitarea rezervoarelor de 15.000 mc și reabilitarea instalațiilor hidraulice din cadrul acesteia. Foarte importantă este și execuția unei stații de pompare apă pluvială cu capacitatea de 920 l/s, ce se va amplasa în zona Valea Orașului, pentru a se evita inundarea acestei zone la precipitații abundente.

Identificarea terenurilor, o mare problemă

În derularea unor proiecte atât de complexe cum este acesta, cu o valoare – repetăm – de aproape 180 de milioane de euro, știi când începe ziua de lucru, însă nu știi niciodată când se termină, spune managerul de proiect Carmen Condurache: „E nevoie de multă implicare și de un efort susținut, un efort continuu, de la faza de concept și până la finalizarea proiectului. Departamentul Implementare Proiecte (format din 17 persoane) reprezintă nucleul activității de implementare a proiectelor de investiții derulate de Apă Canal SA Galați. Alături de echipa de proiect s-a aflat o echipă de specialiști experimentați în domenii variate ale construcțiilor și furnizării de utilități publice, ce fac parte din echipa de exploatare a Apă Canal și ai consultantului Asocierea Ramboll South East Europe SRL, care, împreună, au depus eforturi deosebite ce au condus la obținerea finanțării pentru acest proiect”.

Care au fost cele mai mari probleme întâmpinate?

„În primul rând, cea mai mare problemă o reprezintă obținerea terenurilor pentru realizarea investițiilor, având în vedere că lipsa terenurilor e o problemă la nivel național. Toate terenurile prinse în aceste proiecte trebuie să fie în domeniul public. La momentul actual, sunt dificil de identificat terenuri aflate în domeniul public și cumva plasate în zona posibilă de execuție a investițiilor. Dar, cu sprijinul reprezentanților UAT-urilor, cu care am colaborat excepțional de bine, s-au făcut mari eforturi și s-au identificat terenurile, pe care ni le-au pus la dispoziție.

A fost apoi obținerea aprobărilor și avizelor de la deținătorii de utilități – drumuri și căi ferate, care iarăși este o problemă identificată la nivel național, și asta pentru că asemenea proiecte sunt foarte complexe. Documentația care stă la baza aprobării unei cereri de finanțare de la Comisia Europeană este extraordinar de complexă. În cazul nostru, care a mers foarte repede – noi suntem al patrulea proiect aprobat din țară – am ajuns să avem primii din țară toate contractele de lucrări licitate, contractate și semnate. Ultimul a fost semnat pe 22 octombrie, luna trecută”, arată managerul de proiect.

„Din păcate, localitățile noastre sunt amplasate de-a lungul căilor ferate sau drumurilor naționale. Există legislația în domeniu care impune o zonă de protecție pe care nicicum n-o poți respecta. Imobilul este construit în zona de siguranță a drumurilor sau căilor ferate, iar noi trebuie să mergem cu infrastructura în afara lui, pentru că, dacă intrăm pe proprietate, nu mai este eligibilă pe proiect. A fost foarte greu, pentru că o aprobare de genul ăsta presupune derogări cu tot felul de documente justificative… În final, am reușit, dar sunt în țară colegi care nici la ora actuală nu au obținut aceste aprobări.

Toate problemele de care v-am spus sunt la nivel național, noi nu avem nicio problemă punctuală pe proiect. Toate sunt general valabile și au condus la situația ca, din 45 de proiecte (din care 42 sunt ale operatorilor regionali), doar șase proiecte să fie aprobate până acum. Din păcate, perioada de programare este 2014-2020, iar la sfârșitul lui 2018 sunt doar șase proiecte aprobate!”

Situație critică în domeniul forței de muncă

Cu siguranță, una dintre cele mai mari probleme în derularea unui astfel de proiect o reprezintă forța de muncă calificată, mai exact lipsa ei. Având în vedere că, în ultimii ani, nu au mai fost proiecte mari pe infrastructura de apă, bineînțeles că muncitorii calificați au migrat spre alte zări, mai calde sau mai bine plătite. Mai ales că fiecare constructor din România plătește cum poate și cum vrea, dar nu mai jos de limita impusă de lege. Și cum la noi limita este acum salariul minim…

„Deocamdată nu avem întârzieri cauzate de lipsa forței de muncă dar, dacă nu se identifică soluții, cu siguranță se vor produce întârzieri. Ce înțeleg de la antreprenorii noștri este că, tocmai pentru a preîntâmpina aceste întârzieri, au demarat acțiunile legale pentru a importa forță de muncă calificată din afara României”, arată Carmen Condurache.

Decontări: 31 decembrie 2023, ultima zi „eligibilă”

Contractul de finanțare pentru proiectul derulat de Apă Canal se încheie pe 31 decembrie 2023. „Aceasta este practic ultima zi în care cheltuielile mai sunt eligibile pentru a fi decontate. După data respectivă, dacă, Doamne ferește, mai rămân lucrări, se pot plăti din banii operatorului și din bugetul local, pentru că din bugetul de stat și din fondurile de coeziune nu se mai pot plăti. Din totalul valorii, 13,02% e contribuția Apă Canal, pe care o face din împrumuturi bancare, iar diferența este din sursă publică. Și sursa asta se compune din: 85% – Fondul de Coeziune, de la Comisia Europeană, 13% – bugetul de stat și 2% – bugete locale. Această finanțare publică este practic cheltuiala eligibilă, care poate fi plătită pe contract până la 31 decembrie 2023. Restul, cei 13,02% ai operatorului, pot fi plătiți și după, numai din categoria surselor care nu mai pot fi rambursate de autoritatea de management. Noi sperăm să nu ajungem la momentul acela, deși situația e critică, tot la nivel național, din cauza forței de muncă”, spune Carmen Condurache.

Birocrație: nebunia reînnoirii avizelor

Ca să semnăm ultimul contract în 22 octombrie 2018, primii pași (planificarea pentru acest proiect) au fost când s-a semnat contractul de asistență tehnică pentru pregătirea documentației necesare aprobării cererii de finanțare. Asta s-a întâmplat în 20 martie 2015, deci acum trei ani și jumătate. În condițiile în care, de regulă, durata de valabilitate a unui aviz e de circa 12 luni, vă puteți imagina cam de câte ori ar fi trebuit reînnoite aceste avize. Și sunt și costuri foarte mari.

În 2016, în decembrie, a fost o ordonanță prin care cineva s-a sesizat și a modificat legea urbanismului și chiar așa era formularea: de la momentul conceperii, deci de la nivelul studiului de fezabilitate, și până la finalizarea implementării investiției respective, avizele să rămână valabile, bineînțeles, dacă nu sunt modificate condițiile de la elaborare. Din păcate, n-au trecut patru luni din 2017 și s-a abrogat ordonanța respectivă, în continuare se încearcă modificarea legii pentru a reintroduce această prevedere, care este absolut obligatorie”, spune managerul de proiect Carmen Condurache.

Documentație: bibliorafturi „fără număr”

Documentația care stă la baza aprobării unei cereri de finanțare de la Comisia Europeană este extraordinar de complexă. În cazul proiectului Apă Canal, acest lucru se traduce printr-un număr de bibliorafturi care ar putea umple fără probleme o întreagă încăpere. Doar motive de spațiu și de organizare a muncii au făcut ca aceste bibliorafturi să fie împărțite în mai multe camere. În aceste condiții, durata unui proiect, de la concepere până la implementare, poate fi și de șase ani.

Achiziții: autospeciale noi, pentru întreținere și exploatare

În cadrul proiectului, Apă Canal SA Galați a achiziționat cinci autospeciale pentru întreținerea și exploatarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare, în valoare totală de 4,7 milioane lei, cu TVA inclus. Acestea sunt un autoutilaj excavator-aspirator, două autocisterne, un autocurățitor combinat și un autolaborator mobil pentru detectarea pierderilor de apă.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Cristinel Luca
Cristinel Luca are o experiență în presă de peste 26 de ani. A debutat în decembrie 1991, la Radio Galați. A fost reporter la Monitorul de Galați și la cotidianul online PresaGalati.ro. Timp de doi ani, a fost editor la RTV Galați - Brăila. Din 1998, lucrează ca redactor la cotidianul „Viața liberă” din Galați, pe domeniul economic.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE