2020 – anul care nu există. Cum a arătat viața românilor în anul pandemiei

Data:

În 2020 viața parcă a stat în loc. Copiii n-au mai mers la școală, părinții n-au mai mers la serviciu, familiile nu s-au mai dus în vacanțe. În 2020 nu au avut loc căsătorii, copii s-au născut mai puțini, până și divorțurile s-au împuținat. Viața care ni se părea că ni se cuvine s-a schimbat de nu am mai știut dacă e viața noastră. Tot mai mulți oameni am auzit spunând “anul trecut”, dar referindu-se, de fapt, la 2019. “2020 nu există. În 2020 n-am făcut nimic”. Viața a curs doar pentru că trebuia să nu se întrerupă. Dar toată viața noastră a fost pusă pe pauză, ca pe un ecran înghețat. Toate cifrele din statisticile pe 2020 sunt pur și simplu mai mici comparativ cu anul precedent. Singurele cifre care s-au păstrat sunt cele ale morților. Moartea a fost singura parte din viață care nu s-a dezis de ea (viața).

Institutul Național de Statistică publică, anual, date care arată cum au trăit oamenii. Datele pentru anul 2020 arată cel puțin straniu. Nu e nimic de mirare, arată exact așa cum a arătat viața oamenilor în acest an.

Mai puține căsătorii, mai puțini copii, mai puține divorțuri

Potrivit acestor date, numărul căsătoriilor aproape s-a înjumătățit în 2020 față de 2019. Pentru că nu au mai putut fi organizate petreceri, mulți tineri au pus căsătoria în așteptare. Pentru că acel “DA” din spatele unei măști cu doar câțiva oameni și în lipsa alaiului cuvenit pare de neacceptat pentru lumea anului 2020. În 2020, așadar, în România au avut loc 76.756 de căsătorii, față de 128.593 în 2019. Cele mai multe căsătorii, cu excepția Bucureștiului, au avut loc, în 2020, în județele Iași, Suceava, Constanța și Cluj, iar cele mai puține în Covasna, Tulcea și Vâlcea.

Printre primele căsătorii în pandemie la Primăria Deva. Mirii cu mască și nașii distanțați.
Sursă: Florin Oancea/ Facebook

Chiar dacă mulți au lucrat de acasă și poate că au avut timp mai mult de petrecut în familie, nici copii nu s-au născut mai mulți. E drept că pandemia a început de 12 luni, iar o sarcină durează nouă. Dar faptul că în 2020 s-au născut mai puițini copii decât în 2019 nu face decât să confirme letargia în care s-a găsit lumea în acest an. Așadar, în 2020, în România s-au născut 162.267 de copii, față de 188.189 în 2019. Cei mai mulți copii s-au născut, în afară de București, în 2020 în județele Iași, Suceava, Timiș și Cluj, iar cei mai puțini în Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin.

Cât despre divorțuri, se pare că oamenii au pus și despărțirile pe pauză. Nici instanțele nu au funcționat o vreme, e adevărat, dar până la finalul anului tot se putea încheia un divorț dacă exista voința. Astfel, dacă în 2019, în România s-au desfăcut 28.294 de căsătorii, în 2020 au avut loc cu o treime mai puține divorțuri, adică 20.500. Prahova, al doilea județ ca mărime din România după numărul de locuitori, nu apare nici în topul căsătoriilor și nici în cel al noilor născuți. Este pe locul trei, însă, la divorțuri. Cu alte cuvinte, în Prahova se căsătoresc mai puțini și divorțează mai mulți. Cel puțin în cei doi ani luați în calcul, 2019 și 2020. Nici județul vecin Brașov nu apare în topul căsătoriilor, dar apare în cel al divorțurilor. Se pare că muntele nu prea face bine în cuplu. Așadar, cele mai multe divorțuri, cu excepția Bucureștiului, au avut loc, în 2020, în județele Iași, Constanța, Prahova și Brașov și cele mai puține în Vâlcea, Bistrița – Năsăud și Tulcea.

Pandemia bate și moartea

Numărul morților e constant. Și asta, în contextul pandemiei, poate fi o veste bună. Este sensibil mai mare numărul persoanelor decedate în 2020 față de cel al persoanelor care au pierit în 2019 în România. În 2019, în România au decedat 259.936 de oameni, iar în 2020, 260.595. Având în vedere diferența de doar 659 de decese între cei doi ani și că, până la 31 decembrie 2020, în România, au murit de COVID-19 15.767 de persoane, se pare că nu, nici măcar moartea nu a putut concura cu hotărârea pandemică de pauză. Cei mai mulți oameni au murit, în 2020 în județele Prahova, Dolj, Iași și Bacău și cei mai puțini în Covasna, Tulcea și Sălaj.

Sursă: Pixabay.com

Afaceri în pauză, angajați mai puțini

Tot în pauză au intrat și multe firme în 2020. Unele afaceri au fost închise doar în cele două luni din perioada stării de urgență, altele, însă, și-au redus considerabil activitatea pe tot timpul anului, mai ales dacă vorbim despre sectorul HoReCa. Restaurantele au funcționat când și când și fără evenimente – nunți, botezuri și alte petreceri – care le aduceau un venit substanțial. Mai mult, au fost afectate și pe partea de catering – mai cu seamă în orașele mari – unde zecile de mii de oameni, care lucrau în clădirile de birouri, au lucrat de acasă și nu au mai dat bani pe mâncare comandată. Cofetăriile au fost și acestea afectate de lipsa evenimentelor și și-au redus din personal. Barurile și cafenelele au fost închise apoi au funcționat disfuncțional. Toate magazinele stradale au avut pierderi mari la vânzări pentru că nu a mai circulat lumea pe stradă. În aceste condiții, piața muncii nu a fost, nici acesta, un sector prea săltăreț în 2020, când România a avut cu peste 44 de mii de angajați mai puțini față de anul precedent, de la 5.425.361 de salariați în 2019, la 5.381.290 de salariați în 2020. Singurul județ care a avut mai mulți angajați în 2020 decât în 2019 a fost Clujul, unde în anul pandemiei au fost cu peste 1600 de salariați mai mult decât în anul de dinaintea acesteia. Clujul este, de altfel, județul cu cei mai mulți salariați din țară – după București – urmat de județele Timiș, Brașov și Constanța, cele mai puține locuri de muncă oferind județele Giurgiu, Mehedinți și Călărași.

Libertatea, un drept prețuit în pandemie
Sursă: Pixabay.com

Bani mai mulți, concedii mai puține

Printre puținele cifre care au crescut în 2020 au fost în privința veniturilor. Salariul mediu net a crescut anul trecut cu 157 de lei, de la 2.735 de lei în 2019, la 2.892 de lei în 2020. Județul cu cele mai mari salarii din țară, după București, este, și de această dată, Clujul, urmat de Timiș, Sibiu și Ilfov, iar cele mai mici venituri le-au avut românii din Covasna, Vrancea și Suceava.

Cele mai dramatice cifre sunt, însă, după cum deja se știe, în turism. Turismul a fost sectorul privat cel mai afectat de pandemia COVID-19. Atât din cauza restricțiilor de circulație – internă și internațională – dar și din cauza fricii. Oamenii, chiar dacă au putut, în vara lui 2020 să plece în concedii chiar și în străinătate, majoritatea fie nu au mai plecat nicăieri, fie au făcut excursii scurte prin țară. Și nici turiștii străini nu au mai venit să-și petreacă vacanțele în România. Numărul de nopți petrecute în hotelurile și pensiunile din țară a fost de două ori și jumătate mai mic în 2020 față de 2019, de la 29.913.816 de înnoptări înregistrate în 2019 la doar 13.818.957 de înnoptări în 2020. Cel mai afectat oraș din România în sectorul turistic a fost Bucureștiul, unde numărul de înnoptări a scăzut aproape de patru ori. Județul cel mai vizitat de turiști în 2020 a fost Constanța, unde numărul de nopți petrecute de turiști în hoteluri și pensiuni a scăzut mai puțin, adică cu mai puțin de 50 la sută față de 2019. Pe locul doi în topul județelor vizitate a fost Brașovul, urmat de municipiul București și județele Bihor și Vâlcea, iar județele cu cei mai puțini turiști în 2020 au fost Giurgiu, Teleorman și Călărași. Numărul total de turiști în România a scăzut de la 13.290.062 de turiști în 2020 la 5.993.649 de turiști în 2020.

Sursă: Pixabay.com

Macaralele râd în soarele lui 2020

Singurele cifre care arată bine în 2020 sunt cele din construcții. Deși numărul total de autorizații de construcții pe construcțiile rezidențiale este tot unul mai mic în 2020 față de 2019, de la 42.531 de autorizații obținute în 2019 la 37.751 de autorizații obținute în 2020, volumul construcțiilor a crescut considerabil. Și dacă e să ne amintim, în special în perioada stării de urgență, când mai multye mașini în parcarea unui magazin erau ceva neobișnuit, asta se întâmpla, în afară de supermarketuri, doar la magazinele de bricolaj. Acest tip de magazine nu a fost niciodată închis iar oamenii dădeau buluc și umpleau parcările mergând să-și omoare timpul și să caște ochii la lavabile și modele de gresie și faianță. Și nu doar se uitau, umpleau coșurile și mergeau acasă să se apuce de zugrăvit. Nu s-au apucat de construcții noi, dar măcar la apartamentele sau casele pe care le aveau să mai facă ceva. “În anul 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de anul 2019 cu 15,9%. (…)Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale (+46,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+24,4%) şi la construcţiile noi (+9,3%)”, se arată într-un comunicat recent al Institutului Național de Statistică. Cel mai mult s-a construit în Ilfov, Iași, Timiș, Suceava și Cluj și cel mai puțin în Caraș-Severin, Tulcea și Covasna.

Sursă: Pixabay.com

2021

Așa cum arată toate aceste cifre, 2020 a fost un an despre care putem spune multe lucruri, dar nu prea avem ce povesti. A fost anul în care cuvintele cheie au fost “virus”, ”cornavirus”, ”dezinfectant”, ”mască”. Cuvântul anului 2021 e “vaccin”. Și speranța că ne vom putea relua vocabularul integral.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB și Știrile Transilvaniei în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

spot_imgspot_img
Hannelore Petrovai
Hannelore Petrovai
Jurnalist la portalul Stirile Transilvaniei, Hannelore are o experiență de peste 15 ani în presă și este câștigător al burselor Marshall Memorial Fellowship (SUA - 2009) și The Rosalynn Carter Fellowship for Mental Health Journalism (Atlanta, SUA – 2010 - 2011). A coordonat redacții de ziar și televiziune locală. A colaborat la diverse proiecte jurnalistice internaționale pe tema discriminării și ca speaker la conferințe internaționale pe tema sănătății mintale ca subiect de presă. A câștigat mai multe premii naționale și internaționale în calitate de regizor de documentar și documentar – anchetă. În 2011 a fost inclusă în Who is Who – Enciclopedia Personalităților din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Proces amânat în cazul Vlad Pascu. Judecătoarea a formulat cerere de abţinere

Proces amânat în cazul Vlad Pascu. Judecătoarea dosarului a...

Începe Hackathonul bunei guvernări. Ce au făcut primarii cu banii noștri

Începe Hackathonul bunei guvernări, un eveniment complex în care,...