sâmbătă, 27 noiembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani Europeni80 milioane de euro pentru relansarea transporturilor navale: Platforma multimodală din Portul...

80 milioane de euro pentru relansarea transporturilor navale: Platforma multimodală din Portul Galați construită după model german

Apartenența Portului Galați la coridorul TEN-T Rin-Dunăre este o șansă a comunității la dezvoltare, în condițiile declinului industriei grele. Modernizarea portului și realizarea noilor platforme adaptate containerelor sunt parte a unui proiect cu finanțare europeană în valoare de circa 80 de milioane de euro, modelul luat în considerare pentru proiectul de dezvoltare a infrastructurii fiind cel al portului german Duisburg. Un mare avantaj îl constituie prezența în terminalul portuar a liniilor ferate atât cu ecartament european, cât și după standardele ruse.

Modernizarea infrastructurii portuare și realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilitățile fluvio-maritime cu cele feroviare și rutiere vor fi „motorul” relansării și dezvoltării portului Galați. Mai mult, proiectul realizării unei platforme multimodale orientate spre transportul containerizat de mărfuri este unul important pentru întreaga comunitate locală prin oportunitățile de afaceri pe care le deschide, în special prin repunerea porturilor de la Dunăre pe harta principalelor axe de comerț europene. Valoarea totală a investițiilor pe care le presupune proiectul „Platforma Multimodală Galați”, derulat de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, în parteneriat cu Port Bazinul Nou SA și Metaltrade International SRL, este de aproape 80 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată, etapizat, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) și Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM), dar și prin atragerea unor surse de finanțare private.

În condițiile în care, în ultimele decenii, o bună parte a industriei grele gălățene a fost decimată de „turbulențele” trecerii la economia de piață, reîntoarcerea economiei locale la „rădăcini”, la oportunitățile pe care Dunărea le oferă, a devenit vitală pentru păstrarea mediului de afaceri „pe linia de plutire”. Din păcate, timp de ani buni, în lipsa fondurilor sau a unor strategii coerente privind dezvoltarea transporturilor navale, cea mai mare parte a infrastructurii portuare a rămas încremenită în timp, fiind din multe punct de vedere depășită tehnic.

Șansa Portului Galați a fost includerea acestuia ca nod central în Rețeaua Transeuropeană de Transport TEN-T ce a dus, deopotrivă, la definirea unor obiective strategice, dar și la inițierea, cu finanțare CEF, a unor proiecte concrete. Iar „Platforma Multimodală Galați” este, de departe, cel mai ambițios proiect.

„Aderarea României la spațiul comunitar a dus la creșterea interesului UE pentru Dunăre, aceasta devenind, practic, o «apă interioară» a Uniunii. Asta a și dus la definirea Coridorului Rin-Dunăre drept unul prioritar pentru transporturile europene. Pe de altă parte, Comisia Europeană a constat că, pe acest coridor, anumite segmente erau foarte dezvoltate, în timp ce altele – inclusiv cel de la Galați – erau rămase în urmă, cu infrastructură veche, cu facilități portuare puține și depășite. Tendința în Europa este de a stimula transporturile navale, fiind considerate mai ieftine și mai puțin poluante, dar în schimburile economice a crescut semnificativ și traficul de mărfuri containerizat, pentru că este mult mai ieftin, mai sigur și se operează mai ușor. Aici este și ținta noastră: să aducem noi fluxurile de marfă în Galați. Iar rolul Platformei multimodale este de a sigura această flexibilitate în integrarea în lanțurile logistice, indiferent dacă este vorba de transporturi navale, rutiere sau feroviare.”

Gabriela David, manager de proiect din partea APDM Galați
Gabriela David, manager de proiect – APDM Galați

Terminalul multimodal, proiect strategic

Desigur, de la teorie la investiții e cale lungă, iar drumul terminalului multimodal gălățean a început încă din 2014, când APDM Galați în parteneriat cu operatorii portuari privați – Port Bazinul Nou SA și Metaltrade Internațional SRL – au conturat o primă variantă a parametrilor și obiectivelor principale ale proiectului, acesta fiind pre-identificat, în 2015, și în strategiile CEF de dezvoltare a rețelei centrale de transport european. De asemenea, proiectul terminalului multimodal de la Galați a fost inclus ca proiect prioritar și la nivel național, în Master Planul General de Transport (MPGT), document strategic la nivelul Guvernului și al Ministerului Transporturilor.

Prin acești pași s-a deschis calea în vederea finanțării proiectului „Platformă Multimodală Galați”, cu beneficii atât pentru administrația portuară, cât și pentru operatorii privați. Mai exact, în cadrul proiectului au fost incluse patru mari obiective investiționale:

  • Modernizarea infrastructurii portuare de bază, beneficiar fiind APDM Galați;
  • Modernizarea infrastructurii rutiere din zona Platformei Multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic prin crearea unui pasaj/pod peste intersecția cu calea ferată de acces în zona portuară și a unui sens giratoriu, precum și relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară – beneficiar APDM Galați;
  • Reorganizarea și construirea zonei de manipulare și depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă – beneficiar Port Bazinul Nou;
  • Crearea unui nou acces în zona de manipulare și depozitare pentru conformare cu normele europene de siguranță și securitate – beneficiar Metaltrade Internațional.

„Unul dintre marile avantaje ale operatorului Port Bazinul Nou este că dispune de două tipuri de cale ferată – atât cu ecartament european, cât și cu ecartament rusesc, caracteristic statelor din spațiul ex-sovietic. Galațiul este practic o poartă de legătură între spațiul comunitar și state precum Republica Moldova, Ucraina, Rusia și chiar mai departe, spre statele din Asia. Având aceste două tipuri de ecartament se pot face ușor manevre de transbordare, mărfurile pot circula mai rapid, fără costuri mari, ceea ce, desigur, este un avantaj competitiv pentru Galați. În plus, Port Bazinul Nou și Metaltrade Internațional fac parte din același grup de companii, rolul acestuia din urmă fiind de a se ocupa de partea de comerț și asigurarea contractelor ce generează traficul de mărfuri în port.”

Gabriela David

Model german pentru Portul Galați

Interesant este că, în configurarea terminalului multimodal gălățean, APDM Galați și operatorii portuari nu s-au apucat „să reinventeze roata”, ci s-au inspirat din experiența prin care au trecut deja porturile din Europa Centrală, un exemplu în acest sens fiind modernizarea Portului Duisburg, din Germania, cu care, de altfel, s-a și colaborat în conceperea terminalului de la Galați.

„Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situație asemănătoare cu Portul Galați, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale – fiecare fiind, practic, un port în sine! –, iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm și în zona noastră, la Galați. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reușit să înțelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanța traficului containerizat în transporturile internaționale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galațiul să facă parte din aceste lanțuri logistice”, ne declara în 2016, la lansarea primei etape a proiectului terminalului intermodal, președintele Metaltrade International, Corneliu Găvăneanu.

Până însă a ajunge să beneficieze de experiența germană, în depunerea cererilor de finanțare, proiectul terminalului multimodal a mai avut de depășit o serie de obstacole ce țineau de restricțiile bugetare, inclusiv la nivelul UE. Mai exact, în varianta inițială, când s-a depus proiectul pentru finanțare prin CEF, terminalul multimodal era gândit pentru o capacitate de 300.000 de containere (TEU)/an, cu o investiției totală de 190 milioane de euro. Numai că, la primul apel de proiecte CEF, lansat de INEA (Innovation and Networks Executive, organism european de implementare – n.red.) deși proiectul a fost eligibil din toate punctele de vedere – administrativ, tehnic, financiar, ca analiză cost-beneficiu – nu s-au găsit și banii, grosul sumelor alocate României fiind orientate pentru proiectele din zona feroviară.

„Din restricții financiare, ni s-a recomandat să ne ducem la jumătate, să regândim proiectul. Și ne-am dus la 150.000 TEU și o valoare de 80 milioane de euro. Ceea ce a însemnat însă o altă muncă, am luat-o de la capăt, pentru că trebuia gândită toată zona portuară, pentru ca în final funcționalitatea terminalului să fie asigurată. La al doilea apel de proiecte CEF ne-am dus cu această variantă, a trecut ca eligibilitate, dar ca finanțare ne-am lovit din nou de restricțiile bugetare. Totuși, de această dată, pentru a nu bloca proiectul, INEA a alocat bani – valoare eligibilă de 25,61 milioane de euro, pentru demararea primei etape a proiectului. Practic, asta înseamnă realizarea proiectului tehnic pentru toate obiectivele de investiții – CE a văzut importanța proiectului în ansamblul său –, iar pe partea de lucrări a fost acoperită din această tranșă modernizarea infrastructurii portuare, în principal modernizarea cheului. Recomandarea a fost să ne orientăm și spre programele naționale cu fonduri europene, ceea ce am și făcut în momentul în care a apărut prin POIM această posibilitate.”

Gabriela David

Stadiul actual de implementare

Lansarea oficială a Proiectului „Platforma Multimodală – Etapa 1 – Modernizarea infrastructurii portuare” s-a făcut în octombrie 2016, fiind cuprinse următoarele obiective: 

  • întocmirea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru următoarele investiții: cheiul/zona de descărcare; Platforma Multimodală – infrastructură (platforme, drumuri, rețele de utilități) și suprastructură (clădiri, zone suplimentare de depozitare); echipamente și instalații portuare, existente și nou create; racordul rutier și feroviar pentru accesul pe platforma multimodală; zona de acces platformă; 
  • lucrări de dragare în zona Port Bazinul Nou pentru a permite intrarea în siguranță a navelor;
  • modernizarea cheiului existent pentru a efectua operațiunile de încărcare directă și operațiunile de descărcare cu unități de încărcare intermodale (ILUs) între nave și chei; 
  • umplerea parțială a bazinului portuar pentru a crea spațiu suplimentar pentru acostare și pentru operațiunile de manipulare viitoare;
  • nivelarea profilului elevației platformei.

Proiectul tehnic pentru cheu a fost finalizat, valoarea contractului de proiectare fiind de 6,9 milioane de lei. Pentru pașii următori au mai fost lansate de APDM Galați două proceduri de achiziții publice. Prima dintre ele vizează supervizarea lucrărilor, valoarea estimată a contractului fiind de 2,82 milioane de lei, termenul de finalizare a licitației fiind aprilie 2019. A doua licitație vizează lucrările efective de modernizare a infrastructurii portuare, estimate la 90,07 milioane de lei. Dosarul licitației a fost transmis în ianuarie la SICAP (platforma electronică de achiziții publice – n.red.) în vederea validării, urmând ca în curând anunțul de participare să fie în publicat în câteva zile. Conform licitației, termenul de execuție al lucrărilor ar urma să fie de 18 luni, cu mențiunea că viitorul constructor va avea posibilitatea să își optimizeze tehnologiile pentru a obține, eventual, un timp mai scurt pentru execuție.

Ce urmează în derularea proiectului

Dincolo de Etapa 1, APDM Galați a intrat în linie dreaptă și cu Etapa a II-a a investițiilor, cu o valoare eligibilă de 10,12 milioane de euro, ce presupune „Modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic și relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară”. La modul practic, această etapă va avea în centru un racord feroviar și rutier ce va asigura împreună cu partea navală intermodalitatea la nivelul portului. Cererea de finanțare pentru această componentă a fost depusă la Organismul Intermediar pentru Transport în vederea aprobării spre finanțare prin POIM 2014-2020.

Ce se așteaptă în prezent este ca pe POIM să fie publicate și ghidurile de finanțare pe care sunt eligibili și operatorii portuari privați. „Reorganizarea și reconstruirea zonei de manipulare și depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă” ar urma să fie misiunea operatorului Port Bazinul Nou, în timp ce Metaltrade Internațional va asigura crearea punctului de acces în zonele de depozitare și manevră cu toate facilitățile aferente, conform standardelor europene. Desigur, nerăbdarea operatorilor privați în a vedea odată ghidurile pe POIM este mare, mai ales că valoarea eligibilă a acestor componente din proiect este de 42,86 milioane de euro, din care doar 21,43 milioane de euro ar urma să fie acoperite prin POIM. Pentru restul de 21,43 milioane de euro finanțarea va fi asigurată din surse proprii sau surse atrase, există deja o serie de demersuri în acest sens, dar se așteaptă ghidurile de aplicare.

„Operatorul lucrează deja la cererea de finanțare, astfel încât atunci când apare ghidul să se facă doar ajustările. Luna aceasta va fi lansat și acest ghid și sperăm astfel să clarificăm și această ultimă etapă. Ideal ar fi ca și ei să poată da drumul la licitații, astfel încât lucrările la obiective să meargă în paralel și să se completeze reciproc în finalizarea platformei multimodale.”

Gabriela David

Oportunități pentru dezvoltare

Apartenența Portului Galați la coridorul TEN-T Rin-Dunăre reprezintă una dintre cele mai importante oportunități pentru dezvoltare, poziționându-l între prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește sectorul de transport european, fapt ce implică și acces la fonduri europene nerambursabile.

Prin poziționarea sa ca poartă de intrare în UE într-una din cele mai stabile regiuni la granița de Est a acesteia, Portul Galați are potențial de a atrage fluxuri suplimentare și noi tipuri de marfă transportate pe rute precum Europa de Vest – Europa de Est, Europa – Marea Caspică și Marea Neagră – Marea Baltică. Portul Galați este cel mai mare port fluvio-maritim, respectiv al doilea port ca mărime din România, cu acces la sectorul maritim al Dunării și la Marea Neagră prin Canalul Sulina și prin Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Datorită poziției sale strategice pe Dunăre și ca platformă turnantă între țările estice care se învecinează cu Marea Neagră și țările europene fără ieșire la mare, amplasarea Portului Galați se dovedește a fi ideală pentru conectarea navigației interioare, maritime, a transportului feroviar și rutier.

Portul Galați, inclus în Rețeaua Centrală TEN-T

Portul Galați este un port maritim-interior, întrucât permite și primirea de nave maritime. În acest sens, demn de menționat este că, din aceste punct de vedere, natură mixtă a portului Galați este recunoscută și de Regulamentul UE (UE) nr. 1315/2013al Parlamentului European și al Consiliului din 11 Decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea Tețelei Transeuropene de Transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, care stipulează în Anexele sale că Portul Galați este un port maritim și un port interior localizat pe Rețeaua Centrală. Datorită localizării sale pe unul din coridoarele rețelei centrale TEN-T, portul Galați devine un punct central al politicilor, strategiilor și programelor europene ce au ca prioritate dezvoltarea rețelei centrale până în anul 2030. Astfel, un element esențial pentru dezvoltarea portului Galați îl reprezintă sursele de finanțare nerambursabilă ce sunt disponibile în cadrul programelor finanațate din fonduri europene și gestionate la nivel național, regional sau European, orientate pe dezvoltarea transportului maritim și fluvial, ca mod de transport durabil.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Ovidiu Amălineihttps://www.viata-libera.ro/
Cu o experienţă de peste 25 de ani în presă, Ovidiu Amălinei este şef al Departamentului Economie-Administraţie al ziarului „Viaţa liberă” Galaţi. Pentru performanţele în jurnalism a fost distins cu numeroase premii, printre care se numără şi două titluri de „Reporter European” acordate, în 2008 şi 2009, în cadrul concursului organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. De asemenea, în 2016, a beneficiat de o bursă de specializare, la Bruxelles, în cadrul programului „Bursele Europene – Jurnalişti în dialog”, derulat de Comisia Europeană în parteneriat cu Freedom House.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE