Serghei Kovaliov, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru drepturile omului în Rusia, figură marcantă a disidenţei din perioada sovietică, a decedat luni la vârsta de 91 de ani, a anunţat familia sa, potrivit AFP.
Laureat în 2009 al Premiului Saharov al Parlamentului European, Serghei Kovaliov a fost unul dintre liderii mişcării pro-democraţie în URSS şi a stat şapte ani în lagăre între anii 1970-1980 pentru „activităţi antisovietice”.
În decembrie 1974, el a fost arestat sub acuzaţia de „agitaţie şi propagandă antisovietică”. A fost condamnat la şapte ani de lagăre de maximă securitate şi la trei ani de exil. Şi-a ispăşit pedeapsa în lagărele din Permi şi închisoarea din Cistopol (Tatarstan), iar exilul la Kolîma, regiune din nord-estul Rusiei, cunoscută ca „polul ferocităţii din Gulag”, precizează media rusă Nastoiaşcee vremea, un post de televiziune independent care emite prin internet.
După disoluţia Uniunii Sovietice, el a criticat primul război al Moscovei împotriva Ceceniei şi autoritarismul în creştere al sistemului pus în aplicare de preşedintele Vladimir Putin din anii 2000.
Biolog de formaţie, primul emisar al preşedintelui rus Boris Elţin pentru drepturile omului şi unul dintre autorii Constituţiei ruse, el a fost de asemenea deputat în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal).
Kovaliov a fost unul dintre autorii Declaraţiei pentru drepturile omului şi cetăţeanului (1991) şi al capitolului II al Constituţiei Rusiei – „Drepturile şi libertăţile omului şi cetăţeanului” (1993), precizează Nastoiaşcee vremea.
Fiul său Ivan Kovaliov a indicat pe Facebook că tatăl său a decedat „în somn” luni dimineaţă.
Organizaţia rusă pentru drepturile omului Memorial, al cărui preşedinte a fost Kovaliov, a omagiat memoria unui om „care s-a bătut mereu pentru drepturile omului, împotriva războiului din Cecenia, împotriva violenţei şi a minciunilor”.
„Serghei Adamovici ne va lipsi tuturor: ca prieten iubit de mult timp, ca tovarăş de drum neînfricat, inteligent şi sfătuitor, fidel ideii respectării drepturilor omului întotdeauna şi în toate, în război şi în viaţa civilă, în politică şi în viaţa de zi cu zi”, adaugă Memorial, organizaţie calificată din 2016 de autorităţile ruse drept „agent străin”.
Articolul a fost publicat mai întâi în Newsweek România
