duminică, 26 septembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniAeroportul Timișoara suplinește pierderile crizei pandemice cu proiectele derulate din fonduri europene

Aeroportul Timișoara suplinește pierderile crizei pandemice cu proiectele derulate din fonduri europene

În vara anului trecut, șantierele deschise pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara erau în plină activitate pentru construcția terminalului Sosiri curse externe pasageri iar aprobările pentru Sistemul Integrat de Securitate erau deja semnate. Pandemia a încetinit ritmul, noua conducere a avut altele de rezolvat în condițiile diminuării mai întâi cu 40%, apoi cu 75% a zborurilor, ceea ce risca să lase fără muncă un număr mare de salariați. Totuși, faptul că banii Programului Operațional Structură Mare-POIM din exercițiul financiar 2014-2020 au rămas la dispoziție iar guvernul, a emis, fie și cu întârziere, hotărârile de cofinanțare face ca lucrările să avanseze. Pregătirea frontierei aeroportuare din vestul țării este importantă în vederea intrării României în Spațiul Shengen.

Directorul general al Aeroportului, Dorel Grădinaru, a declarat că mai multe proiecte cu finanțare europeană sunt în curs:

  • Contract 24/18.12.2018 pentru construirea Terminalului Sosire Curse Externe pentru pasageri, cu termen de finalizare martie 2021, se află în execuție, avansat în procent de 85%.
  • Valoarea lucrării este de peste 184 milioane lei, din fonduri POIM, Axa Prioritară 2, din finanțări de la buget și din venituri proprii.
  • Contract 80/01.10.2020 pentru achiziția de autospeciale PSI și Sistem Integrat de Securitate. Procedura de achiziție și desemnarea furnizorului  pentru 2 autospeciale au fost îndeplinite iar livrarea se va face în vara anului viitor. Cele 32 de echipamente din Sistemul Integrat de Securitate se află în etapa semnării contractului cu furnizorul, care va trebui să le livreze într-un interval de 9 luni.
  • Contractul de achiziție nr. 80 are valoarea totală 48.227.999,47 lei, din care cofinanțarea UE se ridică la 29.178.136,10 lei

„Pandemia a afectat în mod serios activitatea aeroportuară în general, dar nu a influențat semnificativ derularea proiectelor de investiții realizate prin POIM 2014-2020”,  se arată în răspunsul primit de la conducerea aeroportului la cererea PressHub.

Răspuns by PressHUB on Scribd

Totuși, un timp de  așteptare a fost înregistrat până în septembrie 2020, când guvernul a emis H.G. 737/2020 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Terminal plecări curse externe”, o construcție pe o suprafață de 12.000 metri pătrați, care va avea 18 ghișee de check-in, 6 porți automate de scanare și alte facilități adecvate unui aeroport modern.

Scăderea veniturilor proprii a fost compensată de creditele bancare angajate încă din ianuaie 2019. La întrebarea noastră dacă proiectele europene contractate reprezintă o soluție de salvare pentru compania aflată în dificultate din cauza pandemiei, am primit următorul răspuns: „Deși termenul de soluție de salvare este impropriu pentru a descrie programul POIM 2014-2020 (cu prelungirea măsurilor până în 2023), care este finanțat parțial din FEDR, aceste fonduri sunt totuși o soluție pentru continuarea dezvoltării infastructurii aeroportuare”.

În 2018 compania aeroportuară a semnat contractul de execuție pentru un terminal nou, destinat pasagerilor sosiți din străinătate, cu o firmă din comuna Cârcea, jud. Dolj, o firmă cu doar câțiva angajați. Presa a exprimat suspiciuni legate de ELDICLAU s.r.l., firmă bine conectată la comenzi din bani publici, din moment ce avea lucrări și pe aeroporturile din Oradea și Craiova, precum și comenzi de la Academia Națională de Informații, RAPPS, Guvern, CNADR etc. Șantierele au mers totuși relativ bine, cu firme în subantrepriză, ne declara fostul director de dezvoltare al aeroportului, plecat ulterior din companie.

S-a reușit terminarea canalizărilor pluviale și menajere exterioară, executarea instalațiilor, realizarea hidranților exteriori și a inelului de incendiu, închiderea acoperișului noii clădiri. Fluxul de de trei milioane de pasageri anual prevăzut pentru noul terminal pare acum problematic și îndepărtat, însă parametri prevăzuți în proiectul European nu trebuie schimbați, sub sancțiunea restituirii banilor.

Ultima achiziție inclusă în proiectul destinat securității aeroportului prevede cumpărarea celor două autospeciale PSI. Partea dificilă a întregului proiect încă nu a ajuns la scadență, fiindcă aeroportul s-a angajat să contribuie la proiect cu 50% finanțare din venituri proprii, care au scăzut dramatic după declanșarea crizei pandemice. Creditele bancare de la Bank Post și Banca Transilvania vor trebui cândva plătite.

Pierderile produse de pandemia COVID-19, care au silit conducerea să trimită personalul în șomaj tehnic sau să formeze echipe alternative, nu pot fi recuperate în această perioadă complicată pentru economia globală. Însă un ajutor de un milion de euro ajutor de stat a fost aprobat în vara acestui an de Comisia Europeană ca subvenție, după ce a concluzionat că nu se încalcă art. 107 (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Comisia a stabilit că măsura ar compensa proporțional prejudiciul legat în mod direct de pandemie.

Aeroportul Internațional Timișoara – minge politică

Prinsă în mijlocul unei bătălii politice, compania aeroportuară din Timișoara a fost pasată sub o tutelă sau alta, după cum reușeau grupurile politice să marcheze. Un meci a fost jucat în iulie când, în urma unui control de la Ministerul Transporturilor, a fost schimbat directorul general, membru PSD și consilier local din partea formațiunii. În locul său a venit generalul de brigadă Dorel Grădinaru, fost şef al Inspectoratului de Aviaţie al Ministerului de Interne.

Au fost schimbați și patru membri ai Consiliului de Administrație. Aflat într-o vizită la Timișoara, ministrul liberal Lucian Bode își exprima încrederea în noua conducere, în vreme ce președintele PSD Timiș, Călin Dobra, deplângea schimbarea „celui mai competent director” și flutura amenințarea comasării aeroportului Timișoara cu aeroportul din Arad, sub bagheta liberalilor. Vechea conducere girase lucrările de extindere pe bani europeni cu firma abonată la bani publici, „ieșită din pălăria” relațiilor de partid, despre care Presshub a scris anul trecut.

Citește și: Aeroportul Internațional din Timișoara se extinde pe bani europeni cu o firmă „ieșită din pălărie”

Jocul intereselor politice a continuat cu un proiect legislativ prin care Aeroportul Internațional „Traian Vuia” trecea din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privată şi în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, respectiv în proprietatea privată şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara, cum suna proiectul inițiat de mai mulți parlamentari PSD. Ministerul a comunicat că nu susține proiectul, au votat “contra” liberalii, dar legea a trecut.

„Este o mare reușită, o victorie împotriva baronilor PNL-iști care au încercat fără succes să pună mâna pe aeroport, un câștig pentru oraș și pentru timișoreni deopotrivă”, declara la ora votului final deputatul Alfred Simonis. Aeroportul urma să fie transferat într-un pachet de 55% din acțiuni la Consiliul Județean Timiș și 25% acțiuni la Consiliul Local. 

Surpriza a venit de la Curtea Constituțională, care a admis, la începutul lui octombrie 2020, obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României. Cu alte cuvinte, a constatat cu unanimitate de voturi că legea votată de ambele camere este neconstituțională, în ansamblul ei.

Eșecul inițiativei a fost calificat ca „o manevră anti-Timișoara” de PSD, fiindcă aeroportul și-a păstrat statutul de societate de interes național. Evaluările făcute de experți arată că transformarea în companie de interes județean ar fi împovărat bugetul județului iar investițiile necesare ar fi fost mult mai lente. Proiectele europene contractate necesită suplimentări în viitor.

Alte proiecte, alte avioane, alte ficțiuni

Obiectiv mare și important în condițiile aderării la Spațiul Shengen, la care România nu a renunțat în ciuda amânărilor repetate a unei decizii, Aeroportul Internațional „Traian Vuia” e mereu subiect în dezbaterile electorale ale politicienilor locali.

Proiectul Timișoara Cargo Airport, „un proiect vizionar și de anvergură regională”, cum sună oferta, se află pe agenda deputatului PNL Ben-Oni Ardelean, parlamentar liberal fără mari reușite în cele două mandate, unul de senator și altul de deputat, și lansat în campanie pentru a fi ales în Timiș pentru a treia oară.

Proiectul considerat „terapie de șoc” pentru economia Banatului promite 35.000 de noi locuri de muncă și circa 150.000 de locuitori atrași de proiect în regiune, cu impact bugetar impresionant în toate sectoarele. Ca orice promisiune electorală, proiectul nu prezintă resursele financiare necesare.

Întrebată de PressHub.ro dacă a auzit de promisiunea electorală a deputatului, conducerea aeroportului a reacționat vag:„Susținem orice demers investițional în regiunea care deservește aeroportul Timișoara și care ar putea să aducă aducă beneficii activității aeroportuare”, amintind totodată că discuții exploratorii despre un terminal intermodal de marfă s-au purtat încă din 2007.

Înainte de alegerile locale, președintele CJT aflat în campanie a lansat și el promisiuni electorale. Călin Dobra anunța că s-a votat în consiliu realizarea documentației pentru un drum județean pentru a lega aeroportul cu autostrada A1.„Vom realiza acum, cu bani europeni, Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic, iar în momentul în care se dă startul următorului ciclu de finanțare, vom fi pregătiți să demarăm licitația pentru execuție”. Fiindcă PSD a pierdut alegerile în Timișoara și în Timiș, pentru fostul președinte CJT nu mai e imperativă angajarea în construcția conexiunii rutiere, dealtfel foarte necesare. Realizarea „acum” a proiectului declamat electoral rămâne pentru un viitor incert.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Banatul Azi în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE