luni, iunie 21, 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniAlianța Vestului, nicidecum o noutate. EURONEST, Alianța Estului, funcționează în Moldova de...

Alianța Vestului, nicidecum o noutate. EURONEST, Alianța Estului, funcționează în Moldova de aproape zece ani

În contextul ecourilor lansării așa-numitei „Alianțe a Vestului” de către primarii din Cluj, Oradea, Arad și Timișoara, puțini au realizat că o asociație constituită cu același scop, respectiv atragerea de fonduri europene în interes regional fără a mai implica Bucureștiul, funcționează în zona de Est a țării de aproape zece ani. Deși slab mediatizată, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Euronest” a reușit să atragă de-a lungul timpului finanțări europene de aproape 70 milioane de euro. Nu este o sumă mică, dar o implicare mai mare ar fi putut aduce sume și de zece ori mai mari. Mai mult, chiar și studiul de fezabilitate și execuția ulterioară pentru Autostrada A8 s-ar putea face prin „Euronest”, dacă vrem să nu ne mai pună „bețe în roate” autoritățile centrale.

Care sunt cele mai mari proiecte realizate de „Euronest”? Ce alte proiecte s-ar mai putea depune pentru finanțare? În fine, care sunt similitudinile cu „Alianța Vestului”? 

De aproape zece ani, zona de nord-est a țării beneficiază de o structură regională care atrage fonduri europene deloc neglijabile. Asociația a fost fondată de consiliile județene din Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Suceava și Botoșani. Inițial, scopul structurii regionale a fost de a dota serviciile de urgență SMURD în județele menționate. Astfel de asociații au existat și în celelalte regiuni ale țării, dar numai cea din nord-est a trecut la un alt nivel.

După ce a dotat SMURD, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Euronest” a valorificat oportunitatea accesării de fonduri europene și pe alte axe de finanțare care, inițial, nu fuseseră prevăzute. În 2012, când celelalte asociații asemănătoare începeau să-și piardă obiectul de activitate prin îndeplinirea scopului inițial, „Euronest” și-a schimbat statutul. Astfel, structura regională s-a înscris pe un drum ce i-a permis să dezvolte și alte proiecte regionale.

„Euronest” reprezintă acum, cel puțin la nivel de principiu, exact ceea ce vor să facă primarii din vestul țării prin mult-mediatizata „Alianță a Vestului”. Mai mult, în 2013, „Euronest” a propus Guvernului să fie inclusă în mecanismul financiar „Investiții Teritoriale Integrate” (ITI), dar executivul de atunci a refuzat. Prin acest instrument, „Euronest” ar fi putut fi beneficiară de fonduri UE inclusiv, de exemplu, în sectorul de transport pe actuala programare europeană (2014 – 2020). Cu toate acestea, „Euronest” și-a continuat activitatea și a fructificat șansa fondurilor europene, implementând în special proiecte ce țin de infrastructura școlară, domeniul IT și mediul antreprenorial. În total, peste 60 milioane euro.

În tot acest timp, Euronest a funcționat aproape întotdeauna fără patimi politice, chiar dacă șefii CJ din regiune nu au făcut parte mereu din același partid. La dezbaterea organizată în noiembrie de RFI și „Ziarul de Iași”, președintele Camerei de Comerț Iași, Paul Butnariu, a subliniat că „Euronest” are posibilitatea să atragă fonduri pentru proiectarea și execuția de proiecte de infrastructură mare, în context fiind vorba despre sectorul autostrăzii Iași – Târgu Mureș, care tranzitează zona de nord-est a țării. 

Clusterul Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub

„Artificiul” din 2012: schimbarea de statut

Sub mandatul fostului președinte al CJ Iași Cristian Adomniței, în 2012, „Euronest” și-a schimbat scopul asocierii: toți cei șase șefi de CJ din regiune au fost de acord să-i diversifice activitatea. Propunerea a venit atunci din partea Alinei Popa, director executiv încă de la înființarea asociației, poziție pe care o ocupă și în prezent. „Euronest are scopul de a pregăti și promova, la toate nivelurile, proiecte destinate dezvoltării regionale, de interes comun pentru toate cele șase județe asociate în domeniile de sănătate, sociale, de transport, apă/apă uzate, mediu, administrație publică, educație etc. și de a obține finanțări interne și externe necesare derulării acestora”, era noul scop al asocierii. Anterior, asociația se concentrase doar pe infrastructura medicală de urgență, dar schimbarea de statut a adus noi oportunități.

Mai mult, pe lângă ITI, „Euronest” a încercat, la vremea respectivă, să pună bazele primei grupări europene de cooperare teritorială (GECT) din țară. O astfel de grupare ar fi putut permite asociației să atragă fonduri inclusiv pentru proiecte de autostradă, dar demersul nu s-a concretizat.

În prezent, președintele în exercițiu al „Euronest”, Maricel Popa (șef CJ Iași, PSD), spune că vor fi reluate propunerile de acum cinci-șase ani, în condițiile în care, la nivel național, au apărut intenții de a realiza structuri regionale asemănătoare. În context, Popa a amintit despre „Alianța Vestului”, dar a subliniat că, în opinia lui, primarii din vestul țării au căutat mai mult să-și îmbunătățească capitalul de imagine.

Noi avem, în nord-estul țării, o asociere care funcționează foarte bine, fără complicații politice. Au fost implementate proiecte ce țin de infrastructura medicală, cea școlară, domeniul IT și mediul de afaceri. Euronest este o asociație de utilitate publică și avem în plan proiecte inclusiv pentru infrastructura rutieră, să avem axe de finanțare dedicate în următoarea programare (2021-2027 – n.red.). Noi funcționăm de zece ani și trebuie să întărim ceea ce avem deja, nu să facem alianțe de dragul imaginii politice”, susține șeful CJ Iași, Maricel Popa.

El a adăugat că „Euronest” va face demersuri pentru a putea, pe viitor, să implementeze cu fonduri UE proiecte în sectorul de transport.

În schimb, fostul director adjunct al „Euronest”, Marius Dangă, actual consilier județean PNL, a invocat totuși o sincopă politică în dezvoltarea asociației.

Autoritățile publice din Moldova au deschis calea cooperării intraregionale prin dezvoltarea de către CJ-uri a instrumentului ADI Euronest pe care conducerea din mandatul anterior l-a adaptat la potențiale nevoi de dezvoltare de infrastructură. Următorul pas logic ar fi fost să se continue demersul de a fonda o GECT, care avea darul să faciliteze și să promoveze cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Din păcate, noua conducere politică (Maricel Popa, PSD – n.red.) a ADI Euronest nu s-a arătat dispusă să continue demersurile făcute în acest sens de președintele Cristian Adomniței (ex-PNL – n.red.)”, declară Marius Dangă.

„Fondurile UE pe transport sunt dependente de regionalizare”

La rândul ei, șefa asociației, Alina Popa, precizează că derularea unor inițiative în sectorul Transport poate deveni posibilă atât timp cât vine la pachet cu un minim transfer de competențe administrative de la nivel central către autoritățile locale.

Din fericire, în 2012, toate consiliile județene au înțeles că [Euronest] este un demers util și au decis să păstreze asociația și să diversifice scopul asocierii. În alte regiuni, nu prea s-a întâmplat acest lucru. Pentru implementarea de proiecte mari, ITI și GECT sunt instrumente adecvate”, spune Alina Popa.

Alina Popa, director executiv EURONEST: „Din fericire, în 2012 toate consiliile județene au înțeles că Euronest este un demers util, și au decis să păstreze asociația și să diversifice scopul asocierii. În alte regiuni nu prea s-a întâmplat acest lucru”

Directorul executiv al „Euronest” a amintit și de propunerile pe care asociația le-a făcut înainte de anul 2014.

Noi am avut o inițiativă acum câțiva ani, dar guvernul nu a fost de acord atunci când au fost negocierile cu Comisia pentru programarea 2014-2020. Nici în momentul de față nu cred că România este foarte deschisă. Atragerea de fonduri UE pe transport este foarte dependentă de regionalizare, pentru că, altfel, nu este un model viabil. Dacă nu se merge în paralel cu transferul unor minime competențe către autoritățile locale, un proiect de o asemenea anvergură este aproape imposibil de gestionat”, punctează Alina Popa. 

Ce proiecte a accesat până acum „Euronest”

Primele patru proiecte derulate de asociație au vizat infrastructura medicală de urgență. „Euronest” a dotat, cu peste 25 milioane euro, cele șase inspectorate județene pentru situații de urgență din regiune prin achiziția a 73 de autospeciale de diferite tipuri, 30 de ambulanțe, 24 de autofreze și șase vehicule de tip UTV. Finanțarea a fost asigurată prin intermediul Programului Operațional Regional 2007-2013. Imediat după diversificarea activității asociației, „Euronest” a accesat direct sau a facilitat atragerea de fonduri UE prin proiecte finanțate în cadrul POSDRU (platformă E-learning, studiu IT) și POSCCE (cluster IT).

Ulterior, inițiativele au continuat cu „România Start-Up Plus”, „Școala pentru Toți”, „Creșterea capacității ONG-urilor și partenerilor sociali de a formula politici publice alternative”, „Drumul Vinului”, „Vatra Moldoveană” și, nu în ultimul rând, proiecte de cercetare, inovare și transfer tehnologic. Valoarea totală a fondurilor se ridică la peste 60 milioane euro, o treime din această sumă fiind accesată de companiile IT prin intermediul clusterului înființat de „Euronest”.

Unul dintre proiectele de succes ale EURONEST este «Clusterul Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub»

Pe viitor, dacă există voință politică, asociația poate coopta, prin schimbarea actului constitutiv și al statutului, orice unitate administrativ-teritorială din regiune. Acest lucru ar putea crea premisele ca asociația să devină un important motor de dezvoltare a zonei, inclusiv într-o perspectivă de regionalizare a țării pentru a facilita o mai bună absorbție a fondurilor UE.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Alex Andreihttp://ziaruldeiasi.ro
A debutat în presă în anul 2005 și în prezent este reporter la „Ziarul de Iași” în cadrul departamentului administrație-politic (din 2015). Anterior, a lucrat la cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” și a fost timp de șapte ani corespondentul din Iași al „NewsIn”, fosta agenție de știri a grupului Realitatea-Cațavencu. De-a lungul timpului, a mai avut colaborări punctuale cu diverse publicații locale și centrale. În 2017 a lansat apix.ro, un ziar online dedicat dezvoltării urbanistice a Iașului.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE