Ambasada Rusiei și „idioții ei utili” din România

Data:

În România, apologeții Rusiei sunt încă marginali. Mulți dintre ei se lasă folosiți pentru ca Moscova să poată spune la un moment dat că și în România există un curent pro-rus.

„Idioții utili” erau după definiția cancelarului german Helmut Kohl cei care susțineau „efortul propagandei sovietice în Europa Occidentală”. Termenul se utilizează în general în cazul celor care se lasă folosiți pentru o cauză pe care nu o înțeleg. Oare dintre cei patru parlamentari români care au cerut audiență ambasadorului rus la București, câți nu înțeleg cu adevărat ce joc fac?

Diana Șoșoacă, Mihai Lasca, Francisc Tobă, intrați în Legislativ pe listele AUR, și Dumitru Coarnă, PSD, i-au propus lui Valeri Kuzmin o așa-numită „poziție de neutralitate” a României în războiul declanșat de Rusia în urma invadării Ucrainei.

Pe Dumitru Coarnă, ani de zile șeful sindicatului polițiștilor, l-a prins revoluția milițian, șef de post la Călărași.

Francisc Tobă era ofițer militar la Sibiu în 1989 și ani de zile a trenat dosarul în care a fost acuzat pentru reprimarea manifestanților din Sibiu, soldată cu peste 700 de victime: morți, răniți, arestați abuziv. Dosarul a fost clasat în 2010 pentru vicii de procedură. Tobă a fost deputat PSD între 1992-1996, pe urmă a lucrat la partid și ulterior a devenit consilierul premierului Adrian Năstase.

Diana Șoșoacă ar fi lucrat și ea pentru ministrul Comerțului, Eugen Dijmărescu, în perioada guvernării Năstase, senatoarea refuză să-și afișeze CV-ul. Întreg discursul ei de la intrarea în parlament este antioccidental și pro-rus.

Și Mihai Lasca își ține biografia ascunsă. De când a început războiul face zilnic și la vedere propagandă pro-rusă pe platformele sociale.

Numele celor patru parlamentari care i-au vorbit ambasadorului rus despre „neutralitatea” României, ca și cum țara n-ar fi în NATO, se află și pe o scrisoare citată de Bihoreanul și publicată de șeful neoficial al Sputnik Moldova, Iurie Roșca, în care se precizează că „parlamentarii români” cer neutralitatea țării și „încetarea acordării oricărei asistențe militare Ucrainei”. 

Ambasada Rusiei la București îi cultivă pe inadaptații exaltați, pe nostalgicii melancolici după vremurile demult apuse, pe naționaliștii vulgari, care știu să folosească tușele groase. Pe lanțul propagandei ruse nu sunt doar „idioți utili”, ci și agenți benevoli, care-și folosesc propria rețea profesională pentru a rostogoli mesajele.

La sfârșitul anului trecut, când situația din jurul Ucrainei era deja tensionată, zeci de primari și viceprimari din toată țara au fost invitați de ambasadorul rus la București să discute despre „cooperarea bilaterală” și despre cum să citească presa, cum să înțeleagă mesajele, ce să creadă și ce să nu creadă din „acuzațiile mincinoase” ale jurnaliștilor la adresa Rusiei.

Toți acei șefi de orașe au stat și au înghițit prelucrarea politică pe care le-o făcea diplomatul rus, fără să se revolte, fără să spună nimic, fără să părăsească întrunirea. Acceptarea lecției politice pe care le-a predat-o oficialul rus în schimbul unor improbabile afaceri arată că pentru ei țara e mai puțin importantă decât interesele lor.

Rusia a știut mereu cum să fragmenteze grupuri, instituții, societăți, chiar și în momente acute. Destui politicieni români sunt înclinați spre diverse forme de trădare, în vreme ce alții, care formează masa tăcută, așteaptă momentul prielinic în care să întoarcă foaia.

Deputatul PSD Daniel Ghiţă a spus cu emfază că va ieși din plen când Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului României, între altele pentru că românii ar fi fost „umiliţi pe timp de pace în Ucraina” şi pentru că oricum președintele ucrainean ar sta „într-un buncăr în timp ce poporul său moare”.

Comentariu complet în DEUTSCHE WELLE.

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

O instanță din România i-a recomandat unui poliţist să urmeze cursuri de caligrafie

Judecătorii păşcăneni i-au recomandat, oficial, unui poliţist să urmeze...

Cât de căutată este limba rusă în anul 2022. În județul Iași mai sunt șapte profesori

Limba rusă era materie obligatorie în aproape toate școlile...

Generalul (r) Ben Hodges: Mobilizarea parțială, următorul pas spre o catastrofă tot mai mare pentru Rusia

Într-un interviu pentru Europa Liberă, generalul american (r) Ben...

Ministrul Educației spune că dezvăluirea PressOne despre plagiatul său are ca scop „blocarea legilor educaţiei”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni referitor la...