luni, 24 ianuarie 2022

Amicii Rusiei din Craiova

La Craiova funcționează organizația neguvernamentală Amicii Rusiei, înființată de curând de arbitrul internațional Marius Onofrei. O parte din elita orașului pare să prefere refacerea legăturilor cu Estul. Acum trei ani, Universitatea din Craiova şi Academia Diplomatică a Ministerului Rus de Externe au încercat să semneze un acord. Anunţul a fost făcut atunci chiar de către purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe, dar Universitatea a negat inițiativa, precizând că sunt doar parteneriate între diverse organizații neguvernalmentale.

Dacă nu mai vine Rusia la noi, ne ducem noi la Rusia. Asociația Culturală Amicii Rusiei își propune promovarea culturii ruse, pentru că a constatat un „dezechilibru între modul în care se promovează Vestul versus Estul”.

La Universitatea din Craiova fiinţează de câţiva ani Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate, al cărui director este lectorul universitar Florin Păsătoiu, care a organizat mai multe dezbateri, mese rotunde, prelegeri, în cadrul cărora au fost invitaţi diplomaţi, profesori, oameni politici din Rusia, cu toţii diseminând discursuri propagandistice de proslăvire a Rusiei.

În urmă cu trei ani, publicația G4Media semnala despre Florin Păsătoiu că ar fi personajul public de care s-a folosit propaganda rusă pentru a lansa fake-news-ul despre un acord de cooperare bilateral.

Universitarul craiovean a studiat la Moscova, la ministerul rus de Externe, despre „Politica externă a Federaţiei Ruse, Politica de Securitate a Federației Ruse şi balanţa de putere”, în perioada septembrie–noiembrie 2014, şi este un fan al preşedintelui Vladimir Putin.

Anul trecut, Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate (CFPSS) a lansat Programul pentru fundamentarea de politici publice alternative, în contextul apelului preşedintelui Comisiei Europene pentru a sprijini Conferinţa privind viitorul Europei. Florin Păsătoiu explică de ce ar fi nevoie ca România să iasă din paradigm actuală axată pe statul de drept și atlantism:

„Teama de a genera reacţii dintre cele mai adverse dinspre mediul politic şi media face ca din ce în ce mai mulţi experţi din mediul academic şi sectorul organizaţiilor non-guvernamentale să refuze a-şi asuma analize publice obiective în afara agendei şi mesajelor care au ca obiect să apere „interesul naţional şi statul de drept”. Sintagme precum „interes naţional” şi „stat de drept” au devenit deja clişee în discursurile publice dintre cele mai diverse, folosite adeseori de personaje cu puţină instrucţie, în general, şi formare de specialitate, în particular…”

Un alt amic al Rusiei este Ion Deaconescu, consul onorific al Muntenegru la Craiova, preşedinte al Academiei Internaţionale Mihai Eminescu, un ONG paravan prin care se acordă fel şi fel de diplome şi distincţii diplomaţilor ruşi, invitaţi la Craiova sau la Bucureşti, la Fundaţia Nicolae Titulescu, organizație patronată de fostul premier Adrian Năstase.

Marius Onofrei, arbitru international, fost balerin al Teatrului de Operă din Bucureşti, stabilit la Craiova de mai mult timp, e supărat că românii nu iubesc Rusia, aşa cum iubesc America sau Japonia, de aceea a înfiinţat în luna octombrie Asociația Amicii Rusiei, împreună cu Tatiana Afanasiev, vicepreşedintă, lector universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, originară din Chişinău, dar stabilită la Craiova, şi Alexandru Chera, balerin la Opera Română din Craiova.

Marius Onofrei aproape că recunoaște în mod direct nevoia de propagandă pro-rusă în România: „Am constatat că în societatea noastră, cultura rusă e în urmă cu promovarea. Nu vorbesc despre studierea ei în profunzime, dar mi s-ar părea corect să existe un echilibru între modurile în care promovăm diferitele culturi ale lumii. Şi nu e vorba că oamenii nu ajung la Moscova, aşa cum am ajuns eu, chiar de două ori. De fapt, ei nu ajung nici în SUA, dar cu toate acestea, au o dragoste inexplicabilă faţă de americani. Nici în Japonia nu ajung şi totuşi ştiu ceva, ceva, despre cultura japoneză. Mai puţin despre cultura rusă…”

Preşedintele Asociaţiei Amicii Rusiei are deja un plan creionat, cum să-i facă pe români să iubească Rusia: „Vom organiza mai multe evenimente culturale. Voi începe chiar din luna aceasta şi voi face un tur al României, cu un eveniment de promovare intitulat Dostoievski 200, pe 11 noiembrie împlinindu-se 200 de ani de la naşterea marelui scriitor. Un fel de colocviu, dar ceva mai mult decât un colocviu pentru că voi integra printre prelegerile şi discursurile despre opera lui şi program artistic, cu balet, cu muzică clasică”.

Onofrei s-a declarat dezamăgit că la Universitatea din Craiova nu se studiază limba rusă. Acum cinci ani catedra de slavistică a fost desființată pentru că nu mai avea studenți. Fostul balerin crede că românii pot fi din nou interesați de cultura și limba rusă, amintind că în anii 1930-1940 exista o asociaţie culturală care se numea Amicii URSS, dar care avea ca scop promovarea comunismului: „De acolo mi-a venit ideea”.

Marius Onofrei nu se jenează să vorbească despre legăturile asociației sale cu Ambasada Rusiei din România: „Ambasada a primit cu bucurie această veste, că s-a înfiinţat o asociaţie care susţine cultura rusă şi reprezentanții ei au spus că avem tot sprjinul lor. Vor fi prezenţi la toate evenimentele, doar să-i invităm, ne vor aproviziona cu materiale de tot felul. Sunt foarte cooperanţi şi sunt foarte bucuroşi că în sfârşit cineva a avut această iniţiativă”.

Asociația Amicii Rusiei din Craiova insistă că se ocupă de cultură, dar relațiile entuziaste pe care le întreține cu Ambasada sugerează și altceva. Marius Onofrei declară că „în conştiinţa colectivă Rusia este ceva negativ”, fiindcă oamenii când rostești Rusia se gândesc la KGB sau la Putin, nu la Dostoievski sau la Cehov: „voi încerca să schimb această percepție”.

Fostul balerin și asociații lui uită că mulți români când aud despe Rusia se gândesc la cei 50 de ani de comunism, la închisori politice, la colectivizarea și naționalizarea proprietăților, pe scurt la dictatură.


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european. 

Marga Bulugean
Marga Bulugean este redactor-șef la cotidianul regional “Cuvântul Libertății” din Craiova. A fost redactor, șef de departament, redactor-șef adjunct. Am avut în directa responsabilitate domeniul “Social”, dar și instituțiile județene și locale implicate în domeniul sănătății. În prezent, este responsabilă de coordonarea redacției, de identificarea de noi subiecte, editarea știrilor, reportajelor și interviurilor, precum și de coordonarea studenților de la Jurnalism care fac practică și internship-uri la ziarul Cuvântul Libertății. A făcut parte timp de patru ani din redacția grupului de presă Curentul-Monitorul, unde a fost reporter și redactor, domeniul fiind tot domeniul “Social”. Are dublă licență, în inginerie și filologie la Universitatea din Craiova și un master în Managementul Instituțiilor Publice.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE