Cel mai generos program de finanţare europeană, Programul Operaţional Regional (POR), de unde Primăria Iași a accesat aproape 1 miliard de lei, se finalizează într-un an. Cum stă Iaşul? Din 20 de proiecte, doar 4 sunt finalizate.
Primăria Iași a accesat bani din POR pentru achiziția a 32 de tramvaie şi 44 de autobuze electrice, reabilitarea a peste 13 km de cale de rulare, restaurarea a patru monumente istorice, construirea a trei grădiniţe şi modernizarea unui campus şcolar, reabilitarea unui spital, înfiinţarea a şase parcuri, construirea unui centru social multifuncţional, refacerea parţială a sistemului de iluminat public, crearea unui sistem alternativ de mobilitate (biciclete) şi înfiinţarea unui sistem de e-ticketing în transportul public.
Dar nu toate proiectele s-au derulat conform aşteptărilor, iar o serie de probleme au cauzat întârzieri majore în implementare şi chiar rezilieri de contracte. „Ziarul de Iaşi” şi PressHub.ro vă prezintă o radiografie la zi a proiectelor Primăriei, cu un an înainte de finalizarea oficială a POR 2014-2020.
Până la nivelul lunii septembrie 2022, Primăria a încasat de la Uniunea Europeană o sumă de circa 360 milioane lei, aproape jumătate din valoarea contractată. Doar patru dintre cele aproape 20 de proiecte au fost, până acum, finalizate în proporţie de 100%.
Principalele probleme în derulare
Într-un răspuns oferit „Ziarului de Iaşi”, Primăria nominalizează cinci probleme majore pe care le-a întâmpinat în derularea proiectelor europene. Pe primul loc, oficialii instituţiei au plasat pandemia Covid-19. Apoi, municipalitatea susţine că unele contracte au fost blocate parţial de creşterea preţurilor în domeniul construcţiilor şi criza furnizării de materiale.
În acelaşi timp, creşterea preţului la forţa de muncă şi lipsa resursei umane calificate este o altă cauză pe care Primăria o enumeră. Cum lucrările la majoritatea proiectelor au început după anul 2020, acestea au fost afectate şi de criza energetică şi preţurile la utilităţi care au crescut „galopant în ultimul an”.
„Reglementările de compensare a acestor crize au acoperit puţine speţe, rămânând lucrări neacoperite de măsurile guvernamentale sau, în unele cazuri, compensarea nu a acoperit creşterea reală a preţurilor”, este o altă problemă semnalată în răspunsul Primăriei. În schimb, municipalitatea evită să enumere, de exemplu, criza managerilor de proiect: unii manageri nu au experienţa necesară implementării unui proiect.
De exemplu, în cazul unui proiect au fost schimbaţi nu mai puţin de cinci responsabili, iar contractul aferent este, în prezent, în pragul rezilierii. De asemenea, unele licitaţii au avut întârzieri în desemnarea câştigătorilor, ceea ce a dus la tergiversarea derulării proiectului. Nu în ultimul rând, unele nereguli în implementare au determinat corecţii financiare la contracte.
De exemplu, unul dintre proiectele vizând achiziţia de tramvaie şi lucrări la căile de rulare a fost „amendat” cu 8,4 milioane lei. În schimb, toate corecţiile au fost contestate şi se află în diverse etape de soluţionare, inclusiv la nivelul instanţelor. Contractele semnate de Primăria Iaşi în cadrul celor aproape 20 de proiecte POR au fost câştigate de firme din România (Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Vaslui şi Maramureş), Italia, Polonia şi Turcia.
Conest, unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor UE
În cazul contractelor de lucrări se remarcă constructorul ieşean Conest. Firma este implicată, ca unic ofertant sau în asociere, în contracte cu o valoare (contractată) de peste 150 milioane lei. Conest şi-a adjudecat toate lucrările la căile de rulare pentru tramvai, două contracte pentru refacerea Ansamblului „Mănăstirii Frumoasa” (proiect finalizat) şi reabilitarea (eficienţă energetică) Spitalului de Recuperare.
În cazul ultimului contract, există informaţii că ar putea fi reziliat în contextul creşterii explozive din domeniul construcţiilor. Ar fi a doua lovitură pentru acest proiect: şi primul contract încheiat de Primărie, cu o altă firmă, a fost reziliat. În prezent, gradul de realizare a proiectului este de sub 10%. În cazul liniilor de tramvai, lucrările la patru tronsoane au fost finalizate (peste 8 km), iar la un sector (cca 5 km) încă se lucrează.
Acest ultim sector este (poate) şi cel mai important întrucât face legătura între municipiu şi „cartierul-satelit” Dancu, parte dintr-o comună limitrofă Iaşului. De-a lungul timpului, numeroasele contracte încheiate de Conest cu Primăria au stârnit controverse: actualul primar al Iaşului a lucrat acum mai bine de 20 de ani în cadrul companiei, iar, în prezent, locuieşte într-o vilă într-un ansamblu construit de Conest.
Rezilieri anticipate în cazul a cel puţin trei contracte
Alte trei firme din Iaşi şi-au adjudecat contracte cu fonduri UE la Primărie, dar de o amploare mai mică. Două proiecte sunt în domeniul educaţiei: Demo Idil Construct SRL va moderniza o grădiniţă (8,3 mil. lei), în timp ce Alconf SRL va construi o astfel de unitate de învăţământ (3,9 mil. lei).
Cealaltă firmă este Con Ted Company SRL care are încheiate două contracte pentru amenajarea a şase parcuri (peste 10 mil. lei, în total), ambele proiecte având întârzieri mari în implementare, iar unul dintre contracte este pe cale de a fi reziliat. La un parc, gradul de realizare a lucrărilor este de 38%, iar la celelalte cinci (licitate la pachet – contractul în pericol) stadiul este de 55%.
Din Vaslui, sunt două societăţi care au relaţii contractuale cu Primăria, iar problemele se ţin lanţ: Stasform Consulting şi Katar Conneg. Prima societate are contract pentru modernizarea unui campus şcolar (3,7 mil. lei) şi construirea unei grădiniţe (5,2 mil. lei).
Problema este că firma a intrat în insolvenţă, inclusiv Primăria Iaşi fiind înscrisă la masa credală cu o sumă ce reprezintă penalităţi de întârziere în derularea lucrărilor (circa 120.000 lei). În cazul campusului, primarul declara recent că contractul va fi reziliat: lucrările, începute în mai 2020, au fost realizate doar în proporţie de 20%.
În cazul grădiniţei, stadiul fizic este de 63%, iar, în această situaţie, nu s-a pus problema rezilierii, cel puţin nu încă. O situaţie similară cu a campusului este şi în cazul contractului Katar pentru construirea unui centru multifuncţional (11,9 mil. lei), cu caracter social, într-o zonă defavorizată a Iaşului (Cicoarei). Lucrările au început în feruarie 2021 şi se află la un stadiu de doar 23% în implementare.
O licitaţie a Primăriei care a stârnit un interes major a fost cea privind modernizarea parţială a sistemului de iluminat public. Concurenţa dintre cei 10 ofertanţi a dus la o atribuire a contractului la jumătate din valoarea estimată: Elba Com (Timişoara) a încasat 9,7 mil. lei pentru lucrări. Licitaţia a fost adjudecată după mai multe contestaţii la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi o acţiune de instanţă.
O firmă maramureşeană, intrată recent pe piaţa Iaşului, şi-a adjudecat lucrările pentru restaurarea clădirii Muzeului Naţional de Istorie Naturală (6,9 mil. lei): lucrările, începute în iunie 2019, trebuiau finalizate în vara anului 2021, iar procentul de realizare este acum la 79%.
În cazul celorlalte două monumente istorice restaurate cu fonduri UE, au câştigat firme italiene: Coimpredil Societa şi Cifolelli Edilizia. Prima societate a finalizat modernizarea Palatului Braunstein (16 mil. lei) cu o întârziere de doi ani, iar a doua are deja o întârziere de mai bine de un an în reabilitarea Băii Turceşti (lucrări realizate în proporţie de 55%).
Turcii au semnat cel mai mare contract cu Iaşul
Cei mai mulţi din POR au fost dedicaţi, în cazul Iaşului, modernizării transportului public, fiind vorba despre peste 500 milioane lei. Cel mai mare contract a fost semnat de Primărie cu turcii de la Bozankaya pentru livrarea a 16 tramvaie noi, cu o valoare de 141 milioane lei.
Acordul datează din noiembrie 2019 şi, deocamdată, au ajuns 10 dintre cele 16 vehicule. Producătorul fiind din afara UE, probleme majore au fost cu punerea în circulaţie a vehiculelor: primul tramvai Bozankaya a ieşit pe stradă la 9 luni după ce a ajuns în depou, trecând printr-o procedură stufoasă de omologare şi avizare. În schimb, mult mai bine s-a derulat contractul cu polonezii de la PESA, tot pentru furnizarea a 16 tramvaie: contractul a fost semnat în iulie 2020, iar toate tramvaiele au ajuns până la finalul anului 2021.
În acest caz, licitaţia a fost organizată de către Ministerul Dezvoltării, iar contractul a fost adjudecat la o valoare de 137 mil. lei. De remarcat că PESA a fost concurentul Bozankya la licitaţia organizată de Primăria Iaşi, dar instituţia a preferat producătorul turc în contextul în care acesta a oferit o perioadă mai mare de garanţie asupra vehiculelor.
Tramvaiele PESA şi Bozankaya sunt similare la nivel de design şi dotări. Primăria are semnate două contracte şi pentru livrarea a 44 de autobuze electrice. Primul acord a fost semnat cu polonezii de la Solaris (20 vehicule) în aprilie 2021, iar al doilea cu BMC Truck & Bus (24 vehicule, aliaţi cu chinezii de la ZTE) în noiembrie 2021. Ambele contracte au ca termen de livrare doi ani, dar niciun vehicul nu a ajuns încă la Iaşi, în cadrul acestor proiecte nefiind încă făcute rambursări de la UE.
Nu în ultimul rând, municipalitatea ieşeană mai are alte două contracte semnate pentru modernizarea transportului public. În august 2021, firma Sustainable Urban Mobility Solutions (Bucureşti) şi-a adjudecat licitaţia pentru punerea în funcţiune a unui sistem alternativ de mobilitate, respectiv staţii automate de închiriere a bicicletelor (13,2 mil. lei). Proiectul trebuia finalizat într-un termen de un an, dar abia în această toamnă ar urma ca sistemul să fie dat în folosinţă: peste 800 de biciclete vor fi disponibile pentru ieşeni în diverse staţii din oraş.
Sistemul de e-ticketing
Celălalt contract a fost semnat cu Radcom (Bucureşti) şi prevede înfiinţarea sistemului de e-ticketing (9,8 mil. lei), acordul fiind semnat în iulie 2022. Valoarea totală a proiectelor enumerate mai sus ajunge la aproape 900 milioane lei, fondurile fiind disponibile pe axe de finanţare aferente Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.
În schimb, valoarea contractată, rezultată în urma licitaţiilor, este de circa 760 milioane lei. În ceea ce priveşte decontările făcute de Uniunea Europeană, acestea se cifrează la circa 360 milioane lei, principalele plăţi care urmează a mai fi efectuate fiind în domeniul transporturilor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
