Aquapark-ul Nymphaea din Oradea: 1,7 milioane de vizitatori și profit de peste 7 milioane euro în ultimii 5 ani

Data:

Aquapark-ul Nymphaea din Oradea, construit cu cofinanțare europeană pe amplasamentul vechiului ștrand municipal, a avut în ultimii 5 ani circa 1,7 milioane de viztatori, venituri de peste 17 milioane euro și un profit de peste 7 milioane euro. Profitul a fost reinvestit în finanțarea de parcări supraetajate și urmează să acopere și costurile pentru construirea unui hotel.

Complexul numără, printre multe altele, 10 tobogane, 15 bazine de înot și relaxare, 6 saune, spații comerciale și zone sportive.

Autor: Dan Simai


Gândit ca o alternativă modernă la vechiul ștrand municipal, aquapark-ul orădean Nymphaea, de pe malul Crișului Repede, a întrecut cele mai optimiste previziuni. În sezonul estival primește circa 1.200 de vizitatori zilnic.

„Pentru a păstra calitatea serviciilor, când ajungem la capacitate, nu mai permitem accesul. Dacă ies doi vizitatori, intră alții doi, dacă nu, nu. De aceea le recomandăm, mai ales vizitatorilor din alte județe, să își cumpere din timp bilete online”, spune directorul ADP, Liviu Andrica.

În 5 ani de la inaugurare, parcul acvatic a creat 120 de locuri de muncă și a făcut un profit de peste 7 milioane euro. „Vara, săptămâni în șir, funcționăm cu casa închisă. Avem vizitatori din toate județele învecinate, dar și din Ungaria, Polonia sau Franța”, spune Liviu Andrica, directorul Administrației Domeniului Public (ADP), care gestionează aquapark-ul.

O ruină de ștrand

Pe amplasamentul actualului aquapark a funcționat un ștrand vechi care avea inclusiv bazine cu apă geotermală. Construit la jumătatea anilor ʼ30, acesta a fost doar spoit în timpul comunismului. Cum în perioada post-decembristă intervențiile municipalității s-au limitat la peticirea conductelor și văruitul bazinelor, locul s-a transformat treptat în ruină.

Marcel Boloș

Ștrandul municipal, cu bazine vechi, chioșcuri din lemn și dușurile stricate, arăta deplorabil”, povestește fostul șef al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională (DMPFI) din cadrul Primăriei Oradea, Marcel Boloș (foto), până de curând director al Agenției de Dezvoltare Regională Nord Vest și proaspăt ministru al Digitalizării.

Primele documentații pentru reabilitarea ștrandului pe fonduri europene au prins contur printr-un studiu de fezabilitate din 2007. „Apa geotermală din ștrand constituia un avantaj pentru atragerea de finanțări prin Programul Operațional Regional pentru amenajarea unui aquapark. Când am început demersurile, nici măcar nu bănuiam cât de important va fi acesta pentru Oradea, oraș al cărui viitor credeam atunci că stă în zona industrială”, spune Boloș.

De altfel, angajații Primăriei au mai făcut atunci un studiu de fezabilitate, pentru amenajarea unei zone de agrement și pe amplasamentul celui de-al doilea ștrand al orașului, cel din Ioșia, mai mic, dar mai bine racordat la rezerva geotermală, care a sfârșit deocamdată la sertar.

„Pentru că, fiind aducătoare de venit, cele două proiecte necesitau cofinanțări de 50% din partea bugetului local, primarul de atunci, Ilie Bolojan, ne-a cerut să ne limităm la aquapark. Orașul urma să gestioneze pentru prima dată o astfel de structură de agrement și nu știa nimeni dacă va face față”, povestește fostul director.

Un proiect cu modificări

De altfel, la acea dată nu se pricepea nimeni în România la aquapark-uri. Atribuit unei firme din țară, proiectul ajuns în faza de implementare a fost desființat de proiectanți din Ungaria, obișnuiți cu astfel de investiții, atunci când primarul Bolojan le-a cerut părerea. „Proiectul a fost suficient de bun ca să atragem finanțare europeană, dar insuficient pentru ca aquapark-ul să poată fi administrat eficient”, spune actualul director al DMPFI, Marius Moş (foto).

Marius Moș

Specialiștii maghiari au recomandat, printre multe altele, mărirea numărului locurilor de parcare și cel al dulapurilor de garderobă, pentru evitarea aglomerației, unificarea bucătăriei celor două restaurante pentru un plus de eficiență, amplasarea pompelor de recirculare a apei în imediata vecinătate a bazinelor pentru scăderea consumului de energie electrică și, mai ales, amenajarea sub bazinul principal a unui spațiu tehnic cu toate conductele și instalațiile, pentru a ușura intervențiile la avarii. „Reglementări pe atunci noi în domeniul fondurilor europene ne-au permis să modificăm proiectul din mers, așa că ne-am asigurat că lucrurile sunt bine făcute, chiar dacă asta a întârziat finalizarea lucrărilor”, povestește Moș.

Citește și: Reabilitarea portului Oltenița cu peste 4 milioane de euro din fonduri europene a ajuns pe masa DNA: raport tehnic devastator, cu lucrări fictive sau prost executate

Prin noi înșine!”

Investiție de 22 milioane euro, cea mai mare de acest gen inițiată de o administrație publică din România, aquapark-ul orădean, finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 pe Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015.

Complexul cu 10 tobogane, 15 bazine de înot și relaxare, 6 saune, spații comerciale, zone sportive ș.a. a fost predat de constructor municipalității orădene în primăvara anului următor, dar a fost dat în folosință de ADP abia pe 10 septembrie 2016. „Fiind sfârșit de sezon, presiunea a fost mai mică și am putut învăța din mers”, zice directorul ADP, Liviu Andrica (foto).

În primele luni, angajații s-au familiarizat cu modul de funcționare a complexului.

„Investiția a creat treptat 120 locuri de muncă. Pentru că în Oradea găseam tot mai greu angajați, am ajuns să aducem personal cu microbuzul de la 60 kilometri distanță”.Pentru primăvara acestui an conducerea parcului acvatic vrea să aducă 20 de muncitori tocmai din Nepal, dacă se poate cu familii cu tot, pentru a face față provocărilor. „Le vom asigura inclusiv cazare și masă. Bărbații ar putea lucra la curățenie și întreținere, iar femeile la bucătărie”, spune directorul.

Liviu Andrica

Presiunea pe angajări a crescut din 2017, când ADP a decis să acopere singură toate serviciile, de la bucătărie la masaj. „În aquapark clienții sunt captivi. O firmă din exterior ar putea practica tarife mari, alungând vizitatorii, pe când așa controlăm prețurile”, argumentează directorul. În plus, pentru că în incintă clienții plătesc pentru bunuri și servicii doar cu sume preîncărcate pe brățări pe mână, ADP are control deplin asupra încasărilor. „Totul este la vedere, nu există niciun fel de venit la negru”.

Numai pe profit

Atractivitatea aquapark-ului a crescut treptat. Dacă în primele 4 luni de funcționare din 2016 a primit 160.000 de vizitatori, în 2017 numărul acestora a fost de 300.000, pentru ca în 2018 să urce la 349.000 clienți. „2019 a fost anul nostru de «boom». Am avut peste 500.000 de vizitatori și 3,5 milioane euro profit”, spune directorul.

Judecând după mașinile din parcare și localitățile din care se fac rezervările online, majoritatea vizitatorilor sunt din afara județului Bihor. „Avem clienți din Cluj, Arad, Satu Mare, Timișoara sau Brașov, care nu mai merg la aquapark-urile din țara vecină, dar în ultimii ani au început să vină turiști din Ungaria, Polonia, Cehia și Germania sau români care muncesc în străinătate și își fac concediul în țară”, zice Andrica.

Coadă la intrare în Aquapark

Restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei, începând cu anul 2020, au redus numărul vizitatorilor la 143.000 persoane, iar profitul la circa 500.000 euro. „Anul trecut l-am încheiat, totuși, cu 240.000 vizitatori și un profit triplu față de 2020, de 1,5 milioane euro”.

Cap la cap, parcul acvatic a înregistrat de la înființare venituri de peste 17 milioane euro și un profit de 7 milioane euro, pe care ADP l-a împărțit pe jumătate cu Primăria, investindu-l în lucrări publice. „Banii câștigați de ADP au fost folosiți la construirea celor 5 parcări supraetajate din Oradea, ultima fiind dată în folosință anul trecut”, spune Andrica.

Citește și: Cum au schimbat banii UE viaţa ieşenilor? Studiu de caz: Aeroportul Iaşi, această “Autostradă A8 a Unirii” pe calea aerului

Ne-ar trebui un hotel”

Pentru anul acesta, conducerea ADP mizează pe venituri în creștere. „Depinde mult de evoluția pandemiei, dar prognozăm rezultate mai bune decât anul trecut”, estimează Andrica. Directorul spune că aquapark-ul și-a pus amprenta asupra întregii economii locale. „Exceptând pandemia, din discuțiile cu proprietarii de restaurante și vânzătorii de haine, turiștii atrași de aquapark au crescut vânzările cu circa 25% în fiecare an”.

Loc de joacă, corabia din Aquapark

De altfel, vara, găsirea unor locuri de cazare în Oradea a devenit o misiune imposibilă. „Pentru ca aquapark-ul să fie mai atractiv ne-ar trebui un hotel cu circa 100 de camere, de 2-3 stele, fără lux, pentru cei care vin în weekend sau în vacanță”, spune directorul.

Tobogane cu apă

Investiția ar permite ADP să ofere turiștilor pachete complete, care să includă și cazare, și să atragă clienții care beneficiază de vouchere de vacanță, lucru în prezent imposibil. „Având în vedere că au trecut 5 ani de la implementarea proiectului și putem să îi aducem modificări, facem deja demersuri pentru o astfel de investiție, un hotel în incinta aquapark-ului”, zice directorul.

Partea bună este că orașul nu trebuie să cheltuie niciun leu. ADP vrea să finanțeze construcția din partea sa din profit, fiind direct interesată să își lărgească paleta de servicii. Pentru că ban la ban trage, iar împreună, cel românesc și cel european, pot face treabă bună…

(Text și foto: Bihoreanul)


Exemplul Oradea: Județul și aquapark-ul

Aquapark-ul Nymphaea a fost prezentat în vara acestui an de reprezentanții ADR Nord-Vest, la fața locului, primarilor marilor orașe din regiune, ca exemplu de bune practici.

În perioada următoare 2021-2027 va exista finanțare dedicată pentru astfel de baze de agrement. Ne-ar plăcea să multiplicăm exemplul de la Oradea și să transformăm fostele ștranduri comuniste din reședințele de județ în aquapark-uri, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să plece în altă parte”, spune Marcel Boloș.

În ciuda concurenței care se anunță, directorul ADP Oradea, Liviu Andrica, este de părere că aquapark-ul Nymphaea își va și crește în continuare atractivitatea. „Am văzut aquapark-uri goale inclusiv în Ungaria, așa mi-am învățat lecția”, spune managerul, completând: „Profitul făcut trebuie reinvestit tot timpul, pentru a menține ridicat nivelul condițiilor oferite clienților”.


Bihoreanul
Bihoreanulhttps://www.ebihoreanul.ro/
Formatul editorial este generalist, conţinând de la ştiri şi opinii până la anchete, interviuri şi reportaje. Bihoreanul este lider local de audienţă, conform SNA şi SATI (BRAT), atât print, cât şi online, prin www.eBihoreanul.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Procesul lui Dan Hosu, amânat peste trei zile. Urmează termenul final

Procesul în care era judecat Dan Hosu, fostul soț...

De ce este Turcia zguduită de cutremure atât de puternice. Explicațiile seismologilor

Turcia și Siria au fost zguduite luni de cutremure...

Avalanşa de la Cabana Capra. Anchetatorii au deschis dosar penal pentru înşelăciune

Anchetatorii argeşeni au deschis un dosar penal după ce...