Premierul armean Nikol Pașinian a anunțat că Armenia ar putea depune în curând cererea oficială de aderare la UE, un nou pas în apropierea de Occident și în îndepărtarea de Moscova.
Vorbind luni, 24 august, în Parlament, Pașinian a explicat că un referendum privind aderarea, cerut de Rusia, Belarus, Kârgâzstan si Kazahstan, ar avea sens abia după ce Erevanul va putea evalua concret șansele de a intra în Uniune, relatează radiodifuziunea publică.
„Am putea începe acest proces în viitorul apropiat, mai ales în contextul solicitărilor urgente venite din partea partenerilor noștri din EAEU”, a declarat Pașinian în Parlamentul Armeniei, adăugând că țara va organiza un referendum privind o eventuală aderare la UE după începerea procesului de aderare.
În aprilie 2025, președintele armean Vahagn Hacaturian a promulgat o lege care deschide oficial procesul de aderare a Armeniei la Uniunea Europeană. Deși legea nu stabilea un calendar pentru aderare, adoptarea ei a avut o puternică valoare simbolică, exprimând „aspirațiile cetățenilor” Armeniei.
Rusia, care consideră Caucazul drept parte a sferei sale de influență, insistă însă ca armenii să decidă prin referendum dacă aleg UE sau rămân în Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Moscova.
Deși EAEU (Eurasian Economic Union/ Uniunea Economică Eurasiatică ) este o uniune economică dominată de Rusia, din care din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan. Moscova o consideră și unul dintre principalele sale instrumente de influență în spațiul post-sovietic.
Relațiile dintre cele două țări s-au răcit puternic după ce Armenia a acuzat Rusia că nu a ajutat-o în conflictul cu Azerbaidjanul și și-a suspendat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).
Pașinian spune chiar că ar fi „satisfăcut” dacă Armenia ar fi exclusă definitiv din această alianță.
Puterea Rusiei
Influența Kremlinului rămâne puternică în Armenia, care depinde în mare măsură de energia și comerțul cu Rusia și găzduiește chiar o bază militară rusă.
Dar ultimul război cu Azerbaidjanul vecin, din 2024, a fost momentul în care Erevanul pare să fi decis reorientarea spre parteneri occidentali, sau cum declara recent ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan „diversificarea relațiilor internaționale”.
„Provocarea, după decenii întregi, este să devenim o punte, nu un obstacol. Asta încercăm acum să facem în Armenia. Am ajuns să înțelegem că putem conecta Europa cu Asia Centrală, cu Orientul Îndepărtat, cu India și China, iar acest lucru nu doar că ne poate ajuta să ne protejăm existența și suveranitatea, ci și să ne garanteze o prosperitate pașnică pe termen lung”, a mai spus Mirzoyan, citat de The Guardian.
Această viziune geopolitică – aflată în centrul proiectului cu care Pașinian a câștigat al treilea mandat – ține și de viitoarea identitate a Armeniei. Doctrina „Armenia reală” presupune încheierea unei păci dificile cu Azerbaidjanul vecin și o reorientare de la Rusia către Uniunea Europeană.
În iunie, partidul Contractul Civil al premierului Nikol Pașinian a câștigat alegerile generale, o performanță remarcabilă pentru o formațiune care a fost la putere în timpul a două înfrângeri militare succesive și umilitoare în fața Azerbaidjanului, în 2020 și 2023.
Cea de-a doua înfrângere a dus la strămutarea forțată, într-un timp foarte scurt, a aproximativ 100.000 de armeni din enclava Nagorno-Karabah. Refugiații trăiesc acum la Erevan și se tem pentru păstrarea patrimoniului și identității lor.
19 prizonieri capturați în timpul acelui război se află încă în detenție în Azerbaidjan, printre ei și fostul ministru de stat al Nagorno-Karabah, Ruben Vardanyan, care susține că Pașinian a abandonat cauza armenilor din regiune.
Două mari obstacole
Absența unui acord de pace semnat cu Azerbadjul și participare Armeniei, deși suspendată, la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC/CSTO), alianță militară dominată de Rusia.
La care se adaugă evident, dependența aproape totală a Armeniei de energia importată din Rusia si relațiile comerciale foarte strânse cu Rusia, care în anumite sectoare, ca exporturile agrare, are aproape un monopol. Toate instrumente puternice de șantaj în mâna Moscovei.
Armenia continuă să fie și membră a Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU).
Chiar în iulie 2026, Pașinian a reafirmat angajamentul Armeniei față de EAEU și a încercat să rezolve prin dialog cu președintele rus Vladimir Putin problemele comerciale dintre cele două țări.
Acordul de pace
La 8 august 2025, la Washington, miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului au parafat (initialled) textul „Acordului privind instituirea păcii și a relațiilor interstatale”. Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au semnat, în prezența lui Donald Trump, o Declarație comună, în care au confirmat necesitatea continuării demersurilor pentru semnarea și ratificarea tratatului.
Documentul parafat stabilește baza pentru recunoașterea reciprocă a suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor și pentru renunțarea la folosirea forței.
UE a salutat acordul, dar a subliniat încă din august 2025 că etapa următoare esențială este semnarea și ratificarea propriu-zisă.
La aniversarea unui an, în august 2026, Armenia, Azerbaidjanul și SUA au reafirmat că documentul este încă „initialed Agreement”.
Potrivit evaluărilor recente, implementarea foii de parcurs de la Washington a fost lentă și mai sunt de rezolvat probleme legate de frontiera dintre cele două state și de deschiderea comunicațiilor regionale.
Un element important al acordului de la Washington este și proiectul de conectivitate regională cunoscut drept TRIPP – Trump Route for International Peace and Prosperity, destinat creării unei legături de transport prin Armenia între Azerbaidjan și enclava sa Naxcivan. În august 2026, SUA și Armenia au semnat cadrul pentru cooperarea strategică privind acest coridor.
Juridic, da. Practic, nu.
Relația Armeniei cu Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC/CSTO) dominată de Rusia, din care mai fac parte Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan este aproape înghețată, dar Erevanul nu a părăsit oficial organizația.
Armenia și-a „înghețat” participarea la OTSC în februarie 2024, după ce premierul Nikol Pașinian a acuzat organizația că nu și-a îndeplinit obligațiile de securitate față de Armenia.
Nemulțumirea a pornit în special de la atacurile Azerbaidjanului asupra teritoriului recunoscut internațional al Armeniei din 2022-2023. Pașinian a spus explicit că OTSC nu a oferit niciun răspuns concret solicitărilor Erevanului.
În aprilie 2026, Pașinian a declarat că nu există planuri pentru revenirea la „participarea activă” în OTSC iar serviciul de informații externe al Armeniei estima în 2026 că „aproape sigur” participarea Armeniei la OTSC nu va fi deblocată în acest an.
Din perspectiva Moscovei și a conducerii OTSC, situația este interpretată diferit. Organizația susține că și-a menținut obligațiile față de Armenia și că Erevanul a ales să își înghețe unilateral participarea.
În iunie 2026, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că problema statutului Armeniei în OTSC trebuie rezolvată rapid, iar Moscova a început să vorbească deschis despre consecințele neparticipării și neplății cotizațiilor.
Din perspectiva Bruxelles-ului
În principiu, Bruxelles-ul vede cu ochi buni eforturile Armeniei de a se apropia de standardele UE , dar perspectiva unei aderări formale pare încă îndepărtată.
În „Raportul asupra drepturilor omului si democrației în lume” publicat recent, Bruxelles-ul face tradiționalul șpagat între critici și încurajări, evitând să discute „elefantul din camera”: relația încă foarte apropiată a Erevanului de Rusia, fie că este vorba de apărare, comerț transport sau energie, sau starea incertă a relațiilor tensionate cu Azerbaidjanul vecin.
Raportul UE apreciază că Armenia avansează spre standardele europene și își consolidează instituțiile, dar mai are de rezolvat probleme importante privind independența justiției, abuzurile poliției, libertatea de exprimare, protecția persoanelor vulnerabile și combaterea discriminării.
În decembrie 2025, UE și Armenia au adoptat o Agendă Strategică pentru Parteneriat, care pune printre priorități democrația, statul de drept, reforma justiției și drepturile omului.
În plus, în noiembrie 2025, Comisia Europeană a transmis Armeniei Planul de acțiune pentru liberalizarea vizelor, care include cerințe privind drepturile fundamentale și combaterea discriminării. Este un stimulent puternic pentru continuarea reformelor.
