duminică, 19 septembrie 2021
AcasăLa ziActualitateAutostrăzile PNRR: Ocolire obligatorie la intrarea în judeţul Iași

Autostrăzile PNRR: Ocolire obligatorie la intrarea în judeţul Iași

Planul de redresare şi rezilienţă (PNRR) a stârnit o dezbatere publică majoră la Iaşi. Toate discuţiile au în vedere, în principal, rana deschisă a regiunii: lipsa unei infrastructuri adecvate care să conecteze zona cu celelalte regiuni istorice ale ţării. Societatea civilă are poziţionări diferite: o parte susţine că se fac paşi importanţi pentru conectarea Moldovei, cealaltă parte acuză în continuare că alocările pentru autostrăzi sunt „cu virgulă”. O versiune finală a PNRR încă nu a fost publicată, dar în spaţiul public au ajuns deja variante semioficiale din planul de redresare pentru infrastructura Moldovei: trei tronsoane de autostradă şi, eventual, o porţiune din centura ocolitoare a Iaşului.

Primele abia dacă ating judeţul la margini, iar centura e foarte nesigură. Din dezbaterea publică lipsesc însă politicienii locali: problemele de ordin juridic ale primarului Iaşului, Mihai Chirica, şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Alexe, ambii ex-şefii PNL, limitează expunerea acestora, iar societatea civilă tinde să devină principalul actor de influenţare a deciziilor de la Bucureşti. Ceea ce, în mod cert, este mult prea puţin. Iar ieşenii o vor simţi din plin. Principalele trei proiecte ce urmează să fie incluse în PNRR vizează construcţia a trei tronsoane de autostradă: Foşcani – Bacău (96 km), Bacău – Paşcani (77 km) şi o rută de circa 30-50 km între Leghin/Pipirig (Neamţ) – Moţca (Iaşi). Primele două secţiuni fac parte din autostrada A7, iar celălalt tronson este unul dintre „capetele” sectorului montan al autostrăzii A8.

Ce proiecte se finanţează în Moldova şi stadiul lor

Mai multe surse oficiale susţin că acestea vor fi tronsoanele finanţate, în urma unei întâlniri cu prim-ministrul Florin Cîţu, care a avut loc, săptămâna trecută, la Gura Humorului, la presiunea societăţii civile. În cazul celor trei secţiuni sunt în lucru studiile de fezabilitate: la tronsoanele din A7 ar urma lansarea licitaţiilor de execuţie până la sfârşitul acestui an, în timp ce pentru sectorul din A8 încă nu a fost avansată o dată certă. Cele trei tronsoane, alături de primele sectoare din A7 (Ploieşti – Buzău şi Buzău – Focşani) şi celălalt „capăt” al sectorului montan din A8 (legătura A3 – Miercurea Nirajului – Harghita), ar urma să beneficieze de o finanţare de peste 2,5 miliarde euro în PNRR, conform unei declaraţii recente a europarlamentarului Rareş Bogdan. Un alt proiect important care ar urma să figureze pe lista scurtă la capitolul infrastructură rutieră în PNRR vizează construirea unui drum alternativ de intrare în municipiul Iaşi: pe relaţia Leţcani Vest (localitate aflată la 15 km de Iaşi) – Uricani (comuna Miroslava) – Cicoarei/Dacia (cartier ieşean).

Acest traseu este văzut ca o alternativă la drumul european E58, care, pe relaţia Leţcani – Iaşi, a devenit supraaglomerat în special în urma dezvoltărilor rezidenţiale. În una dintre versiunile anterioare ale PNRR, proiectul figura cu o alocare de 88 milioane euro.

Totuşi, studiul de fezabilitate este în lucru doar pe porţiunea Uricani – Dacia (traseul se suprapune cu un tronson al centurii ocolitoare a Iaşului). „Ziarul de Iaşi” a discutat atât cu reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, cât şi cu oficiali ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, iar ambele instituţii aruncă responsabilitatea întocmirii documentaţiilor tehnice una în curtea celeilalte, pentru relaţia Leţcani – Uricani. Această rută este importantă şi dintr-un alt motiv: asigură conectivitatea Iaşului cu zone în care există sau sunt în pregătire cel puţin patru parcuri industriale. Cert este că dacă niciuna dintre aceste două instituţii nu-şi va asuma rapid pornirea studiului, şansele ca acest sector să fie finanţat sunt nule.

Poziţionări diferite ale societăţii civile

În zona de nord-est a ţării sunt active trei organizaţii civice care militează pentru construirea de autostrăzi: Moldova vrea autostradă (MVA), Împreună pentru A8 şi Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM). Cele trei asociaţii au organizat împreună marşul motorizat de acum câţiva ani care a (re)pus pe agenda naţională problema lipsei de autostrăzi în Moldova. La propunerea MVA, guvernul a inclus în PNRR „capetele” sectorului montan al A8. Faptul că aceste secţiuni vor fi în PNRR a fost confirmat şi de miniştrii Cătălin Drulă (Transporturi) şi Cristian Ghinea (Investiţii Europene). De cealaltă parte, celelalte două asociaţii au solicitat ca întreaga autostradă A8 să fie prioritară şi au solicitat în mod expres includerea în PNRR a sectorului Ungheni – Iaşi – Târgu Frumos: acest tronson ar asigura conectivitatea cu Republica Moldova şi ar rezolva ocolirea oraşelor Iaşi, Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, actuala relaţie rutieră (drumul E58) fiind depăşită de traficul existent, conform argumentelor asociaţiilor, la care se adaugă şi numeroasele accidente rutiere.

„Tocmai segmentul unde există deja de 10 ani trafic de autostradă nu este finanţat. Iar asta are diverse explicaţii: a lipsit voinţa politică, CNAIR a fost neprofesionistă, presiunea politică ieşeană nu s-a văzut, doar asociaţiile civice aducând problema în atenţia publicului”, a declarat preşedintele MDM, Dorin Dobrincu. Potrivit acestuia, dezvoltarea Moldovei se vede într-un fel în regiune şi altfel la centru. „Tocmai de aceea vrem să se ştie perspectiva regională moldovenească. Spre exemplu, construirea A8 este importantă tocmai pentru că poate favoriza, poate fi un stimul extraordinar pentru dezvoltare, pentru că ar asigura legătura spre Europa centrală şi de vest. Dacă stai într-un birou din sud, în speţă în Bucureşti, undeva în Piaţa Victoriei, şi te uiţi spre vest, nu prea poţi înţelege perspectiva celor aflaţi mai la nord şi mai la est”, a mai spus Dorin Dobrincu, după întâlnirea cu premierul Florin Cîţu de săptămâna trecută. Luări similare de poziţie pe această temă are şi Cătălin Urtoi (preşedinte Împreună pentru A8, dar şi fondator al Partidului Împreună pentru Moldova), el adăugând şi un alt aspect: lipsa de reacţie a autorităţilor centrale la întârzierile în realizarea studiilor de fezabilitate, în special în ceea ce priveşte autostrada A8.

„Este maximul ce se putea obţine în condiţiile date”

În context, amintim că prin PNRR se pot finanţa aşa-numitele „proiecte mature”, iar principala condiţie este ca, cel târziu în primăvara anului 2022, să fie finalizate toate documentaţiile tehnice, cu toate avizele necesare (inclusiv cel de mediu). Flaviu Manea, preşedinte MVA, a subliniat că negocierile pentru finanţarea autostrăzilor prin PNRR sunt încă în curs, dar a precizat că actualele sectoare care au fost comunicate public au cele mai mari şanse să poată fi executate atât timp cât acestea sunt proiecte mature. „Condiţiile de maturitate impuse prin PNRR sunt reale la autostrada A7 şi capetele sectorului montan din A8. Faptul că aceste secţiuni sunt incluse cred că este aproape maximul care se putea obţine în condiţiile date. Dacă mergem pe «whisful thinking» nu ajungem nicăieri. Lucrăm cu nişte constrângeri concrete şi trebuie să încercăm să obţinem maximul posibil fără să creăm false aşteptări”, a declarat Flaviu Manea. În ceea ce priveşte finanţarea integrală a autostrăzii A8, şeful MVA a subliniat că asociaţia şi-ar fi dorit acest lucru, dar gradul real de maturitate al proiectului nu permite o finanţare prin PNRR. „Odată ce va fi demarată investiţia la A8, cu capetele sectorului montan, nu mai este cale de întoarcere”, a completat Flaviu Manea.

El a adăugat că PNRR elimină din presiunea financiară de pe Programul Operaţional Transporturi 2021 – 2027, mecanism, care, alături de eventuale credite guvernamentale, poate finanţa şi celelalte tronsoane din A8, în contextul în care termenul de execuţie este 2030 şi nu 2026 ca în cazul PNRR. Versiunea finală a planului de redresare va fi publicată spre sfârşitul lunii mai, atunci când va fi trimisă şi la Comisia Europeană. Totuşi, încă de la începutul acestui an, autorităţile centrale au susţinut că „prioritatea absolută” în PNRR, pe partea de infrastructură rutieră, este conectarea Moldovei prin autostrăzi cu celelalte regiuni istorice ale ţării.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Alex Andreihttp://ziaruldeiasi.ro
A debutat în presă în anul 2005 și în prezent este reporter la „Ziarul de Iași” în cadrul departamentului administrație-politic (din 2015). Anterior, a lucrat la cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” și a fost timp de șapte ani corespondentul din Iași al „NewsIn”, fosta agenție de știri a grupului Realitatea-Cațavencu. De-a lungul timpului, a mai avut colaborări punctuale cu diverse publicații locale și centrale. În 2017 a lansat apix.ro, un ziar online dedicat dezvoltării urbanistice a Iașului.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE