luni, 29 noiembrie 2021
AcasăLa ziActualitateAvocatul Poporului și Sovietele soldaților

Avocatul Poporului și Sovietele soldaților

Un aspect mai puțin luat în seamă în ultimele zile este o altă năzbâtie a doamnei Renate Weber, Avocatul Poporului (nu se știe al cărui popor, român sau altul). Domnia sa a înaintat o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Legea dialogului social nr. 62/2011 și o sintagmă din Legea privind statutul cadrelor militare. Doamna Weber consideră că interzicerea absolută a dreptului de asociere în sindicate a cadrelor militare contravine Constituției.


Ne referim aici la prevederile articolului 4 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social și sintagma „cu exceptia celor sindicale” din articolul 29, alineat 1, litera e al Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aceste 2 prevederi legale ar încălca prevederile articolelor 20, 40 alineat 1 și art. 53 din Constituția României, precum și ale art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dintr-un anumit punct de vedere, această cerință este justificată. Atunci când forțele armate sunt alcătuite în totalitate din militari profesioniști, se impune o altă abordare.

După demilitarizările de la noi (din 2001 – 2002), pe lângă militarii din MApN, în MAI mai sunt militarizați jandarmii și pompierii (care în alte state sunt mai mult civili).Trebuie reflectat prin ce metode să fie apărate interesele militarilor, asociații profesionale, sindicate sau alte moduri de consultare. Reglementările internaționale în domeniu nu cuprind o definiție unanim acceptată a noțiunii de sindicat.

Organizația Internațională a Muncii vorbește despre orice tip de organizație a muncitorilor care să le apere interesele. În România, asociațiile și sindicatele au reglementări legale diferite. Asociațiile și fundațiile funcționează în baza Legii nr. 276 din 27 noiembrie 2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Sindicatele au funcționat pe baza Legii nr. 54/2003, abrogată prin Legea Dialogului Social. Finanțarea unor astfel de organizații se realizează din cotizațiile membrilor (Germania, Suedia) sau din bani publici (Bulgaria).

La nivel european există Organizația Europeană a Asociațiilor Militare (EUROMIL), având ca membri mai mult de 30 de organizații (atât asociații profesionale, cât și sindicate) din peste 20 de state. În România avem 2 organizații membre ale EUROMIL, adică Ordinul Militar de România (creat în 2008, având 186 de membri) și Liga Militarilor Profesioniști (creată în 2010, cu 2522 de membri). Aceste 2 organizații au aderat la organizația europeană în 2008, respectiv 2018

Dreptul de asociere al militarilor de carieră a fost analizat și de forurile constituționale din diverse țări. În anul 2000, Tribunalul Constituțional polonez a decis că militarii nu pot fi membri de sindicat, dar se pot asocia în alte forme. În același an, Curtea Constituțională spaniolă a statuat că membrii forțelor armate au dreptul constituțional de a participa la forme de asociere care să le reprezinte interesele, dar grevele sunt interzise.

În Franța, Statutul General al Militarilor din 2005 interzice membrilor forțelor armate participarea la orice asociație profesională, dar permite discuțiile referitoare la condițiile serviciului militar. Consiliul Superior al Funcției Militare, creat în 1990, elaborează avize cu privire la orice prevedere legislativă referitoare la cariera militară și viața militară. De asemenea, Ministerul Apărării polonez permite începând cu 1994 întâlnirile dintre ofițeri, precum și alegerea unor reprezentanți ai intereselor soldaților.

Din 1991 în Ungaria există Asociația pentru Protejarea Intereselor Personalului Militar, iar din 1995 Sindicatul Militarilor. Legea maghiară interzice grevele, dar permite demonstrațiile și întrunirile militarilor. În Bulgaria avem Liga Rakowski a Ofițerilor Bulgari. Un aspect oarecum neobișnuit este că doamna Renate Weber a folosit în argumentația sa 2 cazuri de la CEDO implicând partide secesioniste (Refah Partisi -The Welfare Party and Others v. Turkey din 2003 și Gorzelik and Others v. Poland din 2001).

La data de 2 octombrie 2014 CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a pronunțat deciziile sale în 2 spețe, Matelly vs France și Adefdromil vs France. În ambele cazuri era vorba despre o posibilă încălcare a articolului 11 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Până la acel moment militarii francezi (aparținând Ministerului Apărării și Jandarmeriei) nu se puteau asocia în asociații sau sindicate. Concomitent, Consiliul de Stat a înaintat un raport președintelui François Hollande. Pe baza acestui raport, șeful statului a dat dispoziție ministrului Apărării și ministrului de Interne să elaboreze un proiect de lege care să reglementeze această situație. Rezultatul a fost votarea unei legi la data de 28 iulie 2015. Conform acestei reglementări, militarii francezi se pot asocia în asociații naționale profesionale militare (Associations Professionelles Nationales Militaires – APNM).

După cum se poate vedea, este folosită noțiunea de asociație, nu cea de sindicat. Aceste organizații pot interveni referitor la aspecte ce țin de condiția (situația) individuală a militarilor și contra deciziilor individuale ce pot afecta interesele generale, de grup ale profesiei. Nu pot contesta legalitatea măsurilor de organizare a forțelor armate și nici nu pot interveni în activitatea de pregătire și desfășurare a operațiunilor militare. Se pot constitui și parte civilă în procese.

ANPM – urile nu pot contesta valorile republicane și se pot organiza numai între ele în uniuni sau federații. În cazul în care statutul uneia dintre aceste organizații este contrar legii, sau dacă acea organizație nu se conformează obligațiilor ce îi revin, autoritatea administrativă competentă poate cere instanței de judecată dizolvarea acesteia. Asociațiile militarilor trebuie să întrunească unele condiții destul de stricte. Se cere transaprență financiară, o durată de funcționare de cel puțin un  an și o influență semnificativă (cuantificată în numărul de membri, de cotizațiile încasate și de structura pe grade militare). Lista ANPM – urilor este stabilită de autoritatea administrativă competentă și este actualizată în mod regulat. Acestea pot participa la dialogurile organizate la nivel național de către ministerele Apărării și de Interne, sau de alte autorități militare.

După cum se poate vedea, formele de asociere ale militarilor de carieră sunt reglementate foarte strict, fiind departe de modelul sindicatelor tradiționale. Marea întrebare care se pune este de ce insistă Avocatul Poporului pe ideea sindicatelor. Sindicatele pot face grevă. Probabil pentru a băga bățul prin gard și a servi nu interesele poporului român, ci interesele altor popoare. Mă gândesc la 2 coincidențe, care poate nu sunt coincidențe. Săptămâna trecută au avut loc greva și demonstrațiile polițiștilor. Întrucât unii din liderii lor de sindicat sunt deputați ai unui anumit partid (Dumitru Coarnă – deputat PSD de Călărași), nu se poate spune că demonstrația este total apolitică. Iar în Armenia armata cere demiterea premierului. Rusia îndeamnă la calm.

Dintre toate organizațiile militarilor, cea mai vocală este Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, condus de Mircea Dogaru, care nu a fost militar de carieră, ci istoric și activist PCR, fost angajat la Consiliul Politic Superior al Armatei (1982 -1988), coleg cu socrul lui, generalul Vasile Petruț, fost comandant al trupelor de Grăniceri, trecut pe linie moartă de Ceaușescu, datorită opțiunilor sale rusofile. Opțiunile sunt împărtășite și de ginerele său. Mai mult decât atât, SCMD s-a implicat masiv în acțiuni cu caracter politic, susținând USL în 2012. Mircea Dogaru a participat și el la manifestațiile polițiștilor. Altă coincidență.

Sindicalizarea militarilor este deplasată și periculoasă, deoarece, după cum spunea o autoare de origine americană, în titlul unui articol: „The Army is a Service, Not a Job – Armata este un serviciu, nu un loc de muncă” (Jennifer MittelstadtThe Army is a Service, Not a Job: Unionization, Employment, and the Meaning of Military Service in the Late-Twentieth Century United States, International Labor and Working-Class History, Cambridge University Press, 2011).

„Soldaţii sunt bărbaţi care plătesc cu viaţa facturile politicienilor „ – Ron Kritzfeld

” Soldaţii fricoşi ajung generali” Jaroslav Hasek

„Confuzia în armată duce la victoria adversarului”-  Sun Tzu (Arta Războiului)

Ovidiu Maican
Lector universitar doctor, Departamentul de Drept Academia de Studii Economice - Bucureşti
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE