joi, iunie 17, 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniBanii europeni bagă viteză în transportul public

Banii europeni bagă viteză în transportul public

Asigurarea confortului pasagerilor, de la condițiile de călătorie până la unda verde în trafic pentru autobuze și tramvaie, este „cheia” pentru impunerea mijloacelor de transport în comun în traficul tot mai aglomerat din orașe. Cum pun în aplicare acest plan Primăriile Cluj-Napoca și Oradea.

Într-un oraș precum cele care înconjoară Bucureștiul la o distanță suficient de mare încât să nu fie „aspirate” de Capitală, tendința este ca traficul să se aglomereze – chiar și atunci când efectivul populației stagnează. Pentru că nu poate să lărgească străzile existente, administrația locală are la îndemână mai multe soluții. Una dintre ele este șoseaua de centură, care scoate traficul greu din oraș, dar și traficul ușor care preferă să ocolească intersecțiile aglomerate. Un sistem de management al traficului bine pus la punct poate să facă minuni, degajând arterele și intersecțiile importante. Când situația tinde să devină critică, din ce în ce mai multe străzi capătă regim de sens unic. 

În fine, dar nu neapărat legat de traficul din orele de vârf, centrul orașul este eliberat pur și simplu de mașini și este rezervat exclusiv pietonilor, pistelor de biciclete și eventual transportului electric, în speță tramvaie. Acest lucru e cu atât mai ușor de făcut, cu cât orașul s-a dezvoltat în toate direcțiile. Iașul, de exemplu, nu s-a extins „concentric”, așa cum au crescut alte centre urbane care, spre norocul lor, au avut ca punct de plecare zidurile cetății în spatele cărora s-a aflat comunitatea până la un moment dat. 

Cercul vicios

Factorul comun al tuturor acestor situații este numărul mare de autovehicule aflate în circulație. Cele mai multe nu fac decât să transporte oameni de colo-colo și doar o mică parte aprovizionează cu marfă, asigură anumite servicii etc. Așadar, ideal este să fie redus numărul de mașini aflate în trafic. Pentru asta însă trebuie create acele facilități pentru ca oamenii să se poată deplasa nu doar repede și sigur dintr-o parte în alta a orașului, dar și cu un anumit grad de confort al călătoriei. Grad de confort care este determinat de viteza de deplasare a autobuzului, tramvaiului etc., de frecvența cu care circulă mijloacele de transport, de capacitatea și spațiul de mișcare din interior, de dotări – precum aer condiționat și modalități de plată cât mai la îndemână a costului călătoriei. Într-un oraș cu trafic aglomerat, mijloacele de transport și ele merg mai încet, ajung mai rar în stații și, în consecință, sunt mai aglomerate. Confortul este compromis deja, mulți potențiali pasageri vor considera că mașina proprie e soluția și cercul vicios se închide.

Cum au „spart” administrațiile locale acest cerc? Cu fonduri europene și cu strategii puse la punct pe baza unor studii în teren bine făcute.

Mașini și tramvaie noi pentru clujeni

În Cluj-Napoca, de exemplu, transportul public de persoane este asigurat de autobuze (inclusiv electrice), tramvaie și troleibuze. Parcul Companiei de Transport Public este impresionant, chiar dacă ne referim doar la achizițiile făcute sau preconizate în exercițiul financiar european 2014-2020: 11 autobuze electrice, achiziționate pe fonduri elvețiene, cărora li se vor adăuga în scurt timp încă pe atâtea, cel puțin, de astă dată pe fonduri europene. 

La sfârșitul anului trecut, Consiliul Local a aprobat achiziția a 25 de autobuze hibrid de mare capacitate (articulate), care vor circula pe liniile de troleibuz. Practic, după epuizarea autonomiei de 30 km a acumulatorilor, autovehiculul trece pe motorizare clasică și se încarcă din mers de la rețeaua de contact. Investiția de peste 115 milioane de lei este asigurată în proporție de 80 la sută de Administrația Fondului de Mediu.

Cu ceva mai mult de 100 de milioane de euro din fonduri europene, Municipalitatea clujeană intenționează să cumpere 50 de troleibuze și 24 de tramvaie, am aflat de la Ovidiu Cîmpean, directorul Direcției Generale Comunicare, Dezvoltare Locală și Management Proiecte. Acestea se vor adăuga celor 11 autobuze electrice și lotului de 75 de autobuze Mercedes achiziționate deja pentru CTP din bugetul local. „Tendința este schimbarea modului de transport în oraș către biciclete și mijloace de transport în comun”, a explicat Ovidiu Cîmpean campania de modernizare susținută a rețelei de transport public.

Smart Cluj City

Sistemul de ticketing va oferi nu doar posibilitatea plății călătoriei prin diverse moduri, ci va colecta date inclusiv tipare (tipicuri) ale deplasării pasagerilor, pe baza cărora se vor putea înființa trasee sau desființa rute.

O mare parte din stații au fost modernizate, de asemenea cu bani europeni, în cadrul unui program încheiat în 2016. În acel moment, 87 de stații au fost dotate cu iluminat, sistem automat de eliberare a legitimațiilor de călătorie și panouri de afișaj care furnizează informații legate de timpul estimat de sosire în stație a mijloacelor de transport în comun.

Pentru funcționarea panourilor, toată flota de autobuze, tramvaie și autobuze a fost echipată cu sisteme GPS. O aplicație pe telefonul mobil, CTP Cluj, a fost lansată la începutul anului trecut și ajustată pe parcurs pe baza observațiilor pasagerilor.

Infrastructura stradală are, în zona centrală, benzi dedicate autobuzelor. Ele sunt semnalate prin indicatoare rutiere și, pe lângă autobuze, aici mai au acces taxiurile și, dacă nu există piste în zonă, bicicletele. 

Orașul care se transformă odată cu rețeaua de transport public

Panouri de afișaj al timpilor de așteptare sunt amplasate și în stațiile din Oradea ale companiei de transport local. Aici, 45 de stații de tramvai și 40 de autobuze sunt modernizate prin parteneriat public privat. Recunoscut ca un veritabil aspirator de fonduri europene, administrația orașului are deja un portofoliu de proiecte cu finanțare nerambursabilă de 367 de milioane de euro. Aproape jumătate din acești bani (158 de milioane) merg la proiecte de mobilitate urbană durabilă. Printre priorități se numără în acest moment achiziționarea a 10 autobuze hibrid, 25 de autobuze electrice, 20 tramvaie fabricate la Arad, modernizarea unei linii de tramvai și construirea alteia noi cu o lungime de 7 km. „Dacă n-am fi câștigat bani europeni, era greu de presupus că vom aloca, de exemplu, peste 30 de milioane din bugetul local ca să cumpărăm tramvaie”, ne-a declarat primarul Ilie Bolojan. 

Oradea este unul dintre acele orașe al căror centru vechi este înconjurat de centuri urbane. De altfel, liniile de tramvai sunt de fapt circuite pe care vagoanele le parcurg, așa cum, la Iași mai fac astăzi tramvaiele 1 și 13.

Sistemul de management al traficului, în curs de implementare, va asigura o semaforizare inteligentă, în așa fel încât autobuzele să obțină prioritate, iar tramvaiele, undă verde în trafic. 

Primarul Oradei: Aplicăm doar ce a funcționat la alții

După cum ne-a explicat Marius Moș, directorul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, zona pietonală din centrul vechi al orașului e în continuă extindere. Planul de mobilitate urbană – pietonalizare estimează la 27 de milioane de euro transformarea mai multor străzi și piațete în spații fără mașini. 

În proiectele privind construirea coridoarelor de mobilitate urbană sunt prevăzute benzi separate pentru autobuze, așa cum de-a lungul celor două râuri care străbat orașul au fost amenajate „autostrăzi” – cum le-a numit primarul Bolojan – pentru bicicliști, care pot astfel să ajungă dintr-o parte în alta a Oradei. 

Strategia de „alungare” a autovehiculelor din centrul orașului este dublată de un preț uriaș impus pe ora de parcare: 7 lei. Excepție face curtea Primăriei, unde orice orădean beneficiază de o jumătate de oră gratuită ca să-și rezolve problemele pentru care a venit la administrația locală. Pe de altă parte, în municipiu funcționează deja două parcări supraetajate, o a treia este în construcție, iar altele patru sunt în stadiu de proiectare sau achiziție publică a lucrărilor.

„Sunt lucruri care s-au aplicat de 10-20 de ani în țările europene și nu trebuie decât să le luăm pe cele care funcționează, pe cele care și-au dovedit viabilitatea și să le punem în practică în orașele noastre”, a conchis primarul Oradei.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Radu Meșnițăhttps://ziaruldeiasi.ro
Radu Meșniță are o experiență de peste 25 de ani în presa scrisă. A debutat în 1992 la „Opinia studențească” și „Monitorul” (Iași). După „ucenicia” din teren, a coordonat paginile ziarului şi edițiile locale din Bacău, Brăila și Vaslui ale rețelei „Monitorul”. Acum este reporter al „Ziarului de Iași” pe domeniul administrației locale.
RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Most Popular

Recent Comments