În urmă cu mai bine de șase ani, făcea ocolul României și al lumii cazul șocant din satul Gămăcești, comuna argeșeană Berevoești. 40 de sclavi, inclusiv doi copii, ținuți în condiții greu de imaginat, bătuți cu biciul, cu furci sau cu topoare, arși cu vătraiul și lăsați noaptea în lanțuri. Celor doi copii ținuți sclavi li s-au smuls mai mulți dinți.
Satul Gămăceşti din comuna argeşeană Berevoeşti a devenit cunoscut pe tot globul după ce în iulie 2016 au ieşit la iveală ororile comise în perioada 2004-2016 de către 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu deficienţe psihice.
În acest dosar au fost date condamnări (34 la număr) în cazul stăpânilor de sclavi. Primarul Bogdan Florin Proca, polițiștii și responsabilii locali nu au suportat consecințe legale. 34 de stăpâni de sclavi au primit pedepse cuprinse între 5 ani și 2 luni şi 18 ani şi 10 luni închisoare pentru trafic de persoane, trafic de minori şi constituire a unui grup infracțional organizat, ultimele sentințe definitive fiind date în mai 2019 de către Curtea de Apel Pitești.
În cazul persoanei care a primit cea mai mare condamnare, acuzația nu era numai de trafic, ci și de tortură asupra a doi minori. Cei 34 de stăpâni de sclavi trebuie să plătească și daune morale de peste 250.000 de euro către victime.
Pedepsele sunt mici dacă luăm în calcul faptul că este vorba despre fapte de o excepțională gravitate. Victimele grupărilor de la Berevoești erau bătute, erau hrănite cu resturi, erau legate cu lanțuri sau chingi sau încuiate pe timpul nopții, ca să nu poată fugi.
Polițiștii au închis ochii
Poliţiştii din comuna argeșeană Berevoeşti ştiau de unii dintre sclavi, dar nu au raportat nimic superiorilor. Iar această nepăsare revoltătoare reiese şi din rechizitoriul întocmit de către procurorii DIICOT Piteşti, rechizitoriu în care se face referire la un sclav care a muncit ca sclav mai multe luni și printre altele era pus să strângă fecalele stăpânilor:
„Într-o zi, în timp ce unul dintre sclavi se afla în curtea a doi stăpâni, a venit un poliţist la poartă pentru a îl legitima şi să îl întrebe cine este şi ce caută acolo. Când victima s-a apropiat de poliţist, mai mulţi stăpâni de sclavi au venit la poartă, inclusiv nişte vecini din apropiere.
Întrucât actele de identitate şi permisul de conducere erau in posesia inculpatului Onică Aurel, documente pe care acesta din urma i le-a luat victimei încă din prima zi de când aceasta a ajuns în Berevoeşti, inculpatul Onică Aurel a fost cel care i le-a dat poliţistului şi i-a comunicat acestuia ca victima este bine, că munceşte pentru el şi că este plătit.
Din cauza faptului că la poarta gospodariei inculpaţilor se strânseseră în jur de 30 de persoane, victimei i-a fost frică să-i spună poliţistului că este ţinut în gospodăria inculpaţilor fără voia sa şi că este obligat să muncească pentru aceştia”.
Deși scena lăsa clar motive de suspiciuni, polițistul nu a avut vreo reacție. Iar după trei luni de sclavie teribilă, bărbatul chinuit a reușit să evadeze.
Din informaţiile pe care le deţinem, după ororile de la Berevoeşti, niciunul dintre poliţiştii de la Postul de Poliţie Rurală din comună nu a fost sancţionat în vreun fel.
Doi stăpâni de sclavi, muncă în folosul comunității chiar la vila primarului din Berevoești
Din rechizitoriile întocmite de către procurorii DIICOT în cazul dosarului sclavilor de la Berevoești mai iese la iveală un detaliu revoltător: doi stăpâni de sclavi au făcut muncă în folosul comunității chiar la vila lui Bogdan Florin Proca, primarul comunei Berevoești.
Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, le-a spus anchetatorilor că în schimbul ajutorului social primit de la primăria Berevoești, a făcut muncă în folosul comunităţii la vila primarului Proca. Tot Ciprian Onică a mai precizat și că la vila primarului a muncit şi Silvia Grancea, o altă stăpână de sclavi.
„Am primit ajutor social de la Primăria Berevoești în 2016, sumă în schimbul căreia trebuia să efectuez 9 zile de muncă în folosul comunităţii. În mai multe zile, când eram chemat să muncesc în folosul comunităţii, viceprimarul Danciu şi cu Nelu Aldrea mă puneau să car piatră de pe marginea râului şi o duceam la vila primarului din Berevoeşti.
Acolo, la vilă, când duceam piatra, erau de faţă soacra primarului cu primarul, şi uneori, mama primarului. Ştiu că din piatra pe care am cărat-o eu şi alte persoane asistate social din Gămăceşti a fost construit gardul vilei şi a fost amenajată o groapă adâncă de 2-3 metri. Când am adunat şi cărat piatră la vila primarului, am fost împreună cu Grancea Silvia”, le-a declarat Ciprian Onică procurorilor DIICOT.
Unul dintre cele mai dure cazuri de la Berevoești este cel al lui Constantin Bratu, un fost taximetrist. După luni de bătăi crunte, acesta a fugit într-o noapte în toamna lui 2015 și a stat ascuns câteva ore în pădurea de lângă casa stăpânilor săi.
A fost însă prins apoi, lovit crunt cu picioarele, legat de o curea și târât prins de un cal. Constantin Bratu a suferit mai multe fracturi la ambele brațe, iar cum starea sa de sănătate era una gravă, a fost trimis la Pitești într-un maxi-taxi, fiind găsit pe 16 octombrie 2015 într-o stație aproape inconștient de către foștii săi colegi.
Bărbatul a avut nevoie de săptămâni întregi de spitalizare și a rămas cu sechele. În instanță, acesta a cerut daune morale de 200.000 de lei, dar judecătorii de la Tribunalul Argeș au admis să i se acorde daune de doar 15.000 lei.
Primarul neprins, pesedist cinstit
Deşi în presă apăruseră informaţii cum că primarul Proca a fost chiar naş la botezul copilului unuia dintre cei cei condamnaţi în acest dosar, iar declaraţiile de la dosar îl incriminează de pasivitate şi-l aduc chiar la limita complicităţii cu infractorii, Bogdan Florin Proca n-a păţit nimic, în afara amenzilor pomenite.
El e negat, de câte ori a fost întrebat, că ar fi ştiut ceva despre grozăviile care s-au produs la el în comună. Neagă şi azi, în ciuda evidenţelor.
Adrian Ilinca, proprietarul săptămânalului Impuls de Argeş, care e de loc chiar din Berevoeşti, nu crede o iotă din ce spune consăteanul său, primarul Proca: „Ceea ce s-a întâmplat la Berevoeşti… din punctul meu de vedere, a fost o cârdăşie între autorităţile locale, care mai mult ca sigur ştiau situaţia, dar care nu au avut curajul să denunţe autorităţilor ceea ce se întâmpla de ani întregi în satul Gămăceşti”.
Nici pe linie de partid n-a avut mai nimic de suferit dl Proca. Imediat după dezvăluirile din satul ororilor, a anunţat că „mă autosuspend din partid”, până la finalizarea anchetei. L-am întrebat, la vremea respectivă, pe preşedintele de atunci al PSD Argeş, fostul senator şi ministru Şerban Valeca (între timp decedat) dacă nu cumva se impun şi alte sancţiuni, cum ar fi excluderea din partid.
Citește și: 10 salarii pentru copii sau adulţi abuzaţi. O lege care nu e folosită
Fire împăciuitoare, Şerban Valeca i-a luat apărarea primarului său: „Am aprobat cererea primarului Proca de retragere din partid, pe o perioadă de 3-6 luni”, până la „clarificarea aspectelor care-l vizează… a fost o poziţie corectă a domnului Proca”, a mai spus Valeca.
Ulterior, după ce ecourile scandalului s-au stins, Florin Bogdan Proca a revenit în PSD, e în continuare primar al comunei, preşedinte al organizaţiei locale a PSD şi chiar membru în forul colectiv judeţean de conducere al PSD Argeş. Foarte probabil, la următoarele alegeri locale, din 2024, va candida la un nou mandat.
Psiholog: „Avem o prea mare toleranță față de astfel de situații tragice”
Un apreciat psiholog, Mihai Copăceanu, este dublu licenţiat în teologie şi psihologie la Sibiu a aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Bologna și doi ani la Oxford.
Iar concluziile sale legate de acest caz teribil arată pasivitatea autorităților, de la reprezentanții Primăriei Berevoești, până la cei ai Poliției Argeș, până la Agenția Națională Împotriva Traficului de persoane.
„Sunt prea mulți ani de când România ocupă primele locuri în Europa la traficul de persoane. Mai grav nu vorbim doar de traficul de persoane pe teritoriul României cât și de traficul de persoane de pe teritoriul Europei unde românii sunt pe primul loc între persoane supuse traficului.
Exista o serie de factori explicativi si in ciuda unor eforturi ale organelor statului de la poliție la parchet, problema încă persistă. Avem o agenție națională împotriva traficului de persoane însă acțiunile la modul general par ineficiente. E vorba de cazuri de criminalitate organizată, de rețele bine structurate astfel încât campaniile de informare sunt insuficiente. Am convingerea că fenomenul persista și datorită pasivității cetățenilor. Oamenii de rând care poate au dovezi sau măcar suspiciuni și nu raportează ” nu e treaba mea”. Suferim ca nație de o cronică și criminală indiferență”, explică, pentru PressHUB, Mihai Copăceanu.
Din punct de vedere psihologic nu poate fi cuantificata și suferința și trauma victimelor, mai ales că în cazul de față vorbim de o perioada îndelungată de nu mai puțin de 12 ani.
„Pe lângă fenomenul sclaviei vorbim de tratamente inumane și degradante și chiar de tortură, de folosirea în formă gravă a violenței, de expunerea la privarea de libertate și la unele drepturi de baza precum hrană, condițiile de trai sunt inadmisibile.
Toate acestea au efecte negative pe termen lung asupra psihicului uman. Am putea să fim tentați să credem că vorbim de situații izolate, de excepții însă din păcate vorbim de cazuri generalizate atât în comunitățile mici cât și în marile orașe. Avem o prea mare toleranță față de astfel de situații tragice”, mai spune Mihai Copăceanu.
Europarlamentarul Ramona Strugariu: „E șocant că responsabilii locali nu au fost pedepsiți”
Europarlamentarul Ramona Strugariu s-a implicat foarte mult în lupta împotriva traficului de persoane. Iar în februarie 2021 a lansat #NuTeLasaDusa, o campanie de conștientizare și identificare a riscurilor asociate fenomenului traficului de persoane în România.
„E o problemă atât de educație civică, de necunoaștere a drepturilor fundamentale, de lipsă de empatie la nivel individual cât și de lipsă crasă de responsabilitate a autorităților. Este și frică. Faptul că aceste orori au continuat atâta timp vădește un stat eșuat, un stat ale cărui autorități au ratat complet misiunea de protecție a celor vulnerabili. Nu a existat pur și simplu nici o plasă de siguranță pentru acei copii și acei tineri care au căzut pradă traficanților.
Autoritățile nu și-au îndeplinit datoria față de victime pentru că în mod clar respectul pentru lege, protecția socială, protecția copilului au fost aproape inexistente. Nici autoritățile de aplicare a legii nu au fost acolo decât foarte târziu. O absență de acțiune ce s-a tradus în ani de suferință și traume greu de depășit pentru victime”, a explicat Ramona Strugariu pentru PressHUB.
Cazul celor 40 de sclavi din satul Gămăcești, devenit practic capitala sclaviei din România, este cu atât mai șocant cu cât aceste ființe au fost constrânse la executarea de munci sau la practicarea cerșetoriei, supuse unor tratamente degradante, bătute luni în șir, existând inclusiv și cazuri de abuzuri sexuale.
„Sunt detalii crunte, pe care sper că lumea nu le-a uitat. În acest context este șocant faptul că nu a existat nicio pedeapsă a responsabililor locali. Da, autoritățile au o responsabilitate și o datorie activă de a veghea la respectarea legii. Primarul, secretarul primăriei și asistentul social din localitate au fost amendați (pentru efectuarea incorectă a anchetelor sociale privind acordarea ajutoarelor – n.n.)
Am revăzut, cu ocazia acestui interviu, detaliile apărute în presă și înțeleg că la un moment dat ar fi existat demersuri din partea primarului de a solicita o anchetă privind munca minorilor. Destul de târziu însă și mi se pare de neînțeles ca într-o comunitate rurală niciun oficial să nu fi știut și să nu fi luat măsuri la timp.
Cred că fiecare dintre noi are o responsabilitate într-o astfel de situație, cu atât mai mult cei care reprezintă autoritatea. Este, în plus, și o chestiune de etică și de responsabilitate pentru cei care ocupă funcții publice. N-ar trebui să le mai exercite niciodată, dacă în mandatul lor a fost posibilă sclavia, la câțiva pași de ușa lor, practic”, adaugă europarlamentarul Ramona Strugariu.
La realizarea acestui articol a colaborat şi jurnalistul Liviu Moraru.
surse foto: Poliţia Română, ArgeşulOnline.ro/Liviu Moraru
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.
[…] Berevoeşti, complicitățile sclaviei în secolul 21. În urmă cu mai bine de șase ani, făcea ocolul României și al lumii cazul șocant din satul Gămăcești, comuna argeșeană Berevoești. 40 de sclavi, inclusiv doi copii, ținuți în condiții greu de imaginat, bătuți cu biciul, cu furci sau cu topoare, arși cu vătraiul și lăsați noaptea în lanțuri, scrie PressHub. […]