Bihorul a atras, din fonduri europene, 4.700 lei pentru fiecare locuitor, în 7 ani

Data:

spot_img

În ultimul exercițiu bugetar european, firmele, autoritățile și instituțiile din Bihor au semnat 374 de contracte de finanțare europeană, cu o valoare totală de 3,9 miliarde de lei, din care 2,7 miliarde au fost banii atrași, iar diferența, contribuția proprie

Între cele 41 de județe ale României, plus municipiul București, Bihorul este pe locul 13 în clasamentul sumelor contractate din bani europeni în actualul exercițiu financiar european. Campioană este Capitala, cu 19,7 miliarde de lei, urmată de Ilfov (11,4), Constanța (8,6), Iași (8,3) și Cluj (6,8) (sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene)

În ultimii 7 ani, în Bihor s-au contractat investiții de aproape 4 miliarde de lei exclusiv în proiecte cu finanțare europeană. Dintre acestea, jumătate au ajuns până acum la final și au atras efectiv 787 milioane de lei, dintr-o valoare totală de 1,1 miliarde.

Celelalte încă „aleargă” spre linia de finiș, iar, dacă o vor atinge, valoarea totală a proiectelor europene din Bihor va urca la 3,9 miliarde de lei, ceea ce poziționează județul pe locul 13 în clasamentul național.

Cum vin banii europeni

Exercițiul financiar bugetar european 2014-2020 a avut în România 6 programe de finanțare: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul Operațional Competitivitate (POC), Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT).

Pentru Bihor, cel mai prolific a fost POR, unde s-au semnat 221 de contracte în valoare totală de 2,236 miliarde de lei. Alte 70 de contracte au fost pe POIM (1,495 miliarde), 55 în POC (126 milioane), 20 în POCU (70,8 milioane), 7 în POCA (11,3 milioane) și unul în POAT, acesta fiind, după cum îi spune și numele, un program dedicat structurilor responsabile de managementul fondurilor. De altfel, singurul proiect din POAT aparține Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, care gestionează și proiectele din județul nostru.

Citește și: Afacerea „consultanță pentru PNRR”. 74 de milioane de lei cheltuite până acum

Pe jumătate

Potrivit datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în Bihor s-au semnat în acest exercițiu bugetar 374 contracte, în valoare totală de 3,944 miliarde de lei, din care 2,704 miliarde sunt bani nerambursabili, iar diferența de 1,2 miliarde reprezintă contribuția beneficiarilor.

Suma totală a proiectelor semnate plasează Bihorul pe locul 13 în țară, departe de lideri precum Constanța (8,6 miliarde lei), Iași (8,3) sau vecinii din Cluj (6,8). Un calcul matematic arată că, împărțită la cei peste 570.000 bihoreni, suma totală atrasă în județ din fonduri europene dă o medie de 4.700 de lei pe locuitor.

Până la data de 31 martie, când MIPE a făcut ultima raportare publică, din cele 374 de proiecte contractate în Bihor, aproape jumătate (169) au fost finalizate. Așadar, se poate spune că județul a atras, până acum, 786 milioane de lei de la UE, pe lângă care a mai pus 314 milioane. Dacă beneficiarii proiectelor vor reuși să închidă la timp și celelalte proiectele semnate rămâne de văzut…

„Ciot” de autostradă

Printre proiectele finalizate se numără investiții mari ale Consiliului Județean Bihor și ale Primăriei Oradea. De pildă, reparațiile capitale de la sediul Muzeului Țării Crișurilor, finanțate prin POR cu 21,6 milioane lei (din care 16,8 de la UE), achiziția a 10 tramvaie noi pentru Oradea (proiect de 88,8 milioane lei prin POR), numeroase reabilitări termice de blocuri tot din Oradea ori a doua etapă a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din județul Bihor (finanțat cu 104 milioane lei prin POIM).

Tot cu bani din POIM înlocuiește Oradea rețelele de termoficare, unul din cele două proiecte finanțate în acest ciclu european cu 119 milioane de lei fiind încheiat, iar al doilea (în valoare de 159 milioane de lei) având termen în septembrie 2023.

În același program s-a construit și singurul tronson de autostradă din Bihor, subsecțiunea 3C3 dintre Biharia și Borș (foto), de doar 5,35 km, care a costat CNAIR 193 milioane de lei (din care 138 milioane de la UE). Pesemne, dacă nu erau banii europeni, nici măcar atât nu se făcea în Bihor din faimoasa Autostradă Transilvania…

Citește și: Noi norme UE de protejare a consumatorilor online împotriva datoriilor cu cardul și a împrumuturilor nepotrivite

Drum bun!

La categoria investiții publice din bani europeni se înscriu și proiecte în derulare precum eficientizarea energetică a Spitalului Județean din Oradea (proiect de 34,6 milioane de lei finanțat tot prin POR), prin care clădirea este termoizolată și dotată cu 280 panouri fotovoltaice, instalații sanitare noi și încălzire cu pompe de căldură, realizarea a 6 pasaje subterane în Piața Gojdu din Oradea („Coridorul de mobilitate urbană durabilă în Piaţa Gojdu din Oradea – Etapa I și II”, în valoare totală de 200 milioane de lei) ori Drumul Apusenilor, proiect al CJ Bihor în valoare de 170 milioane de lei. Până în toamna anului 2023, o șosea nouă va lega orașul Beiuș de DN 1, pe un traseu montan spectaculos.

Investițiile rutiere sunt, de altfel, cele mai scumpe proiecte europene din Bihor. Consiliul Județean a mai semnat un contract de 264 milioane de lei prin POR pentru realizarea unor drumuri de legătură între Oradea și comunele Oșorhei, Nojorid și Sânmartin, iar un altul de 220 de milioane pentru un drum între oraș și Sânmartin, mărginit de o pistă pentru bicicliști.

Smart Campus

Fonduri europene folosește și Universitatea din Oradea în proiectul „Smart Campus” (finanțat prin POR), prin care a schimbat radical fața campusului studențesc. Mai multe clădiri au fost reabilitate din temelii și dotate, printre altele, cu sisteme performante de încălzire cu apă geotermală.

În parteneriat cu CJ Bihor, Universitatea mai are în lucru un proiect european pentru construirea unui parc științific și tehnologic, unde studenții și profesorii vor lucra împreună cu specialiștii din mediul privat. Investiția de 32,9 milioane de lei este suportată prin POR și va trebui finalizată până în iulie 2023.

Bani pentru Covid

Pandemia are propria „felie” în acest ciclu european. Multe din cele 374 de proiecte au finanțare în mod special pentru gestionarea situațiilor generate de Covid. Spitalul Județean, Spitalul CF Oradea și spitale din Aleșd, Nucet, Salonta, Ștei, Marghita au accesat fonduri europene în axa anume deschisă în POIM pentru gestionarea crizei sanitare, care nici nu a impus contribuții proprii.

Cea mai mare sumă a atras-o Spitalul Județean (în parteneriat cu fostul Spital Municipal Oradea, cu care între timp a fuzionat), în valoare de 40,1 milioane lei, bani cu care a cumpărat diferite echipamente medicale. Este urmat în clasament de spitalul din Marghita, cu 22,5 milioane cheltuite tot pentru echipamente, dar și pe o autospecială pentru transportul persoanelor contagioase.

Alte 86 de proiecte din Bihor au aparținut primăriilor sau școlilor și au fost menite să doteze unitățile de învățământ cu echipamente pentru predarea de la distanță, iar elevii cu tabletele necesare pentru lecțiile online. În valoare totală de 70 milioane de lei, o mare parte din achizițiile prevăzute în aceste proiecte s-au derulat greoi, iar banii erau cât pe ce să se piardă. Noroc că autoritățile au prelungit termenele de finalizare până la sfârșitul acestui an…

Model de urmat

Exercițiul financiar care se va închide curând a fost atractiv și pentru firmele din Bihor. Numeroase companii au accesat fonduri în programele pentru care au fost eligibile, precum POR ori POC, pentru achiziții de utilaje ori construcții de noi hale, care să le asigure un viitor mai bun.

Citește și: Primăria Iași vrea 18 tramvaie şi 25 de autobuze noi, prin PNRR

Un exemplu este Valtryp, o firmă din Oradea cu acționariat 100% românesc, care produce volane din piele pentru autoturisme, inclusiv mărci de lux, și care în pandemie a reușit să-și crească producția cu 20%. Banii europeni i-a folosit în 2019 la construirea unui sediu modern în Parcul Industrial II din Oradea, investiție ce a costat în total 11,6 milioane de lei, din care 3,25 milioane câștigate din fonduri nerambursabile.

Articol publicat și în Bihoreanul, în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People’s Lives


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Adriana Totorean
Adriana Totorean
Adriana Cătălina Totorean a absolvit Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Oradea, specializarea Filologie-Jurnalism, în anul 2007, iar în anii de liceu a scris pentru revistele şcolii. În 2010, a obţinut licenţa în Jurnalism la Universitatea din Oradea, cu o lucrare intitulată „Monografia Bihoreanului”. A urmat un masterat în „Drept civil şi procedură civilă”, la Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea (2017). În 2008, a devenit redactor al săptămânalului Bihoreanul şi al portalului de ştiri www.eBihoreanul.ro. De asemenea, între anii 2009 şi 2011, a fost corespondent al agenţiei de ştiri Medifax. În redacţia Bihoreanul, este responsabilă de domeniile Educaţie şi Mediul înconjurător, pe care le-a acoperit constant cu seriozitate și profesionalism. Din anul 2010, coordonează și publicaţia bilunară de educaţie şi cultură ecologică Oradea noastră, care se distribuie împreună cu săptămânalul Bihoreanul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Răzvan Ceuca, expert în cyber security: „Instituțiile nu au luat măsurile preventive necesare!”

Expertul în cyber security Răzvan Ceuca atrage atenția asupra...

În loc de speculații, presa poate lucra cu cifre exacte

La începutul acestui an, Freedom House în colaborare cu...

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzarea de cărți

Radiografia unei prăbușiri: ultimii din Europa la vânzare de...

Peste un milion de români au votat. Circa 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne

Peste 10.000 de bistrițeni au ieșit la urne până...