Blitzkrieg cu justiția. Gestul sfidător al președintelui Iohannis

Data:

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri seara, legea care prevede desființarea secției speciale, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA, Kamala Harris a decolat din România după o vizită de câteva ore.

Proiectul de lege a fost scos în dezbatere publică pe data de 26 ianuarie iar într-o lună jumate a trecut prin toate fazele adoptării: aviz de la CSM, adoptat în Guvern, trimis și votat în ambele Camere ale Parlamentului, judecată contestația la Curtea Constituțională și promulgat rapid, înainte de avizul Comisiei de la Veneția.

Ce viteză uluitoare! Nu-mi amintesc nici un alt proiect care să fi trecut așa de repede prin toate fazele, ca și cum de el depinde însăși soarta României.

Or, Guvernul și președintele aveau deja toate motivele să-și tempereze elanul. Pe data de 7 martie, Comisia de la Veneția a trimis oficial Guvernului un draft de opinie în care-și exprima rezerve majore față de proiectul adoptat în grabă de Parlament.

Comisia recomanda ca infracțiunile din justiție să fie anchetate de parchetele specializate, DNA și DIICOT, să rafineze mecanismul de recrutare al procurorilor anume desemnați și să extindă mandatul acestora care în prezent este de doar patru ani. Pe lângă Comisie, trei asociații de magistrați care au dat dovadă de mult curaj în epoca Dragnea, când PSD măcelărea legile justiției, au cerut insistent ca proiectul ministrului Cătălin Predoiu să nu fie adoptat în această formă, pe motiv că nu respectă angajamentele României luate prin MCV.

Iar ca sfidarea să fie totală, chiar în ziua promulgării proiectului de lege, comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a anunțat, într-o postare pe Twitter, că i-a transmis ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, ”preocupările” privind Secția Specială, precizând că vor fi urmărite îndeaproape discuțiile cu Comisia de la Veneția și că va fi făcută o evaluare a legii a legii privind desființarea SIIJ. Altfel spus, Jurova a invitat Guvernul să aștepte, totuși, verdictul Comisiei înainte de o decizie, ceea ce în mod evident nu s-a întâmplat.

Dimpotriva, președintele Klaus Iohannis, care a câștigat al doilea mandat cu un puternic mesaj pro-justiție, i-a sfidat pe toți partenerii occidentali promulgând controversatul proiect de lege în ciuda semnalelor clare primite de la Bruxelles. Ce gest urât, ce lipsă elementară de respect mai ales față de alegătorii lui. A fost votat, din nou, în special pentru promisiunea că va repara răul enorm făcut justiției de PSD-ul lui Liviu Dragnea.

USR l-a acuzat pe Klaus Iohannis că s-a plasat singur în tabăra anti-reformiștilor. E chiar mai grav decât anti-reformism. Șeful statului a devenit complicele tuturor politicienilor care vor să fure bani publici punând justiția sub control, pentru a nu risca dosare penale. Lor le-a făcut jocurile, în disprețul UE și al SUA. Numai așa se explică graba nemaivăzută, disperarea de a bifa o caricatură de reformă făcută după principiul ”să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic!”

Secția specială, buzduganul din mâna PSD-ului din timpul epocii Dragnea, a fost desființată doar formal, dar principiul s-a păstrat intact. Asupra judecătorilor și procurorilor s-a păstrat un mijloc de presiune. Politicienii au făcut tot posibilul să țină la distanță DNA, un parchet care și-a pierdut mult din importanță și eficiență în lupta cu corupția la nivel înalt, dar de care se tem în continuare.

Banii, miliardele din PNRR, foamea PNL și PSD, groaza de justiție. Așa se explică blitzkriegul de o lună jumate împotriva justiției. Aici găsiți toate explicațiile. În România, marile dosare au murit, nimeni nu mai anchetează corupția la nivel înalt iar marea coaliție nășită de Klaus Iohannis asta își dorește în continuare: liniște totală, spune DAN TAPALAGĂ, în G4 MEDIA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: