luni, 24 ianuarie 2022
AcasăLa ziBogații „de carton” din Timișoara iau, nu dau

Bogații „de carton” din Timișoara iau, nu dau

Sărbătorile au darul de a deschide înțelegerea pentru suferința semenilor. E perioada darurilor și a donațiilor. Sunt oameni care dăruiesc celor necăjiți, mai ales copiilor, din puținul lor.

Există organizații civice care fac mai mult decât statul pentru cei defavorizați. Recent, compania Ness și Fundația Comunitară au ales șapte „eroi urbani” pentru binele adus comunității timișorene și i-a expus pe panouri într-o piață publică. Ei sunt doctorul Virgil Musta, Flavius Ilioni-LOGS, Silvia Fierăscu-FabLab, Radu Trifan-Acasă în Banat, Roxana Damaschin-UnLoc, Costin Bleotu-Banat IT, Nușa Cojocaru –Liceul Pedagogic, echipa de robotică. Și ieșenii și-au ales „eroii” lor.

Rămâne o enigmă de ce foarte puțini dintre cei avuți – iar Timișoara are un număr considerabil – oferă ceva orașului și celor fără șansă. Am putea da vina pe „cultura” nației, pe comunism, pe mentalitate.

Există și oameni cu averi care, fără paradă, au ajutat mult în perioada de pandemie. Doamna M.S., cu afaceri în agricultură, care a ținut mereu să nu fie menționată, a donat sute de mii de euro spitalelor, primăriei pentru achiziționarea concentratoarelor de oxigen, scriitorilor etc. Dar astfel de cazuri sunt rare.

Nici multinaționalele nu se înghesuie, ele preferând să își administreze surplusul prin propriile fundații unde își realizează proiectele. Dovadă: participarea scăzută la nevoile Capitalei Culturale Europene, ce-i drept, dezastruos administrate până acum de Asociația TM2021.

Revoltător este cazul fraților Cristescu, aflați ani de-a rândul în topul averilor din România. În 2019 de aflau pe locul 11 în Tobul Forbes 500 al celor mai bogați români. Ei au preluat cu privatizări discutabile patrimoniul industrial al Timișoarei, al Banatului (cu extindere în toată țara) și l-au transformat în afaceri imobiliare. Nu au lăsat nicio dâră în acest oraș. Și-au făcut propriile afaceri pe terenuri oferite generos de primăria penelistă. De altfel, când unul dintre frați s-a pus președinte la Asociația TM2021, i s-a reproșat la o ședință publică că a luat totul de la oraș și nu a dat nimic comunității. Dimpotrivă, continuă să ia.

Familia are nu doar averi ci și fundații. Recent unul dintre acestea a aplicat la apelurile primăriei pentru proiecte culturale pentru a face o expoziție de artă – un hobby – și pentru a oferi un premiu cu numele firmelor „Bega”. Adică o acțiune de imagine și de PR. Fundația Calina a primit aproape 400.000 lei de la primărie, din banii cetățenilor. Democrația oferă spațiu tuturor, iar de larghețea criteriilor se profită. Totuși, evaluările ar trebui să elimine acțiunile care vizează strict imaginea firmelor, organizațiilor, fără nicio legătură cu proiectele.

E o naivitate să credem că „profitorii Revoluției” deveniți „miliardari de carton” se vor abține să-și valorifice mijloacele de presiune (presa din portofoliu, consilieri municipali sau județeni etc.) pentru a jupui în continuare tot ce se poate de pe spinarea orașului. Vor continua cu nesaț fără să restituie nimic, niciodată.


P.S. Menționez că acest articol nu este un produs al gândirii de stânga. În România stânga politică ocupă locurile de frunte în topul luxului și deșănțării.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

1 COMENTARIU

  1. Asa cum de altfel in spatele garbei cu care trebuie lichidat Colterm, in modul cel mai cinic posibil (fara alternativa pentru cele 50.000 de familia care mai primesc apa calda si caldura in sistem centralizat), se afla aceeasi familie de infractori doar nedovediti Cristescu. Cu anexele ei, Ilie Sarbu si mai nou Lascau s.a. din revolutionarul USR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE