BOTOȘANI – Strategie expirată pentru bani europeni

Data:

Dezvoltarea județului Botoșani se va baza în următorii ani mai mult pe trecut, decât pe viitor, fără ca proiectele mari și importante să fie nominalizate. Cel puțin așa reiese din strategia de dezvoltare a județului pentru perioada 2021-2027 adoptată miercuri, 27 octombrie a.c., de consilierii județeni.

Realizat de o firmă din București, documentul a costat 75.000 de lei și a fost realizat pe baza unor date statistice din 2019, puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, pe baza unor chestionare distribuite către instituțiile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, dar și a unor informații colectate direct de la instituții și unități economice privind programele investiționale.

Documentul cuprinde proiecte adunate din judeţ 

Lucrarea cuprinde în total 431 de pagini și a fost coordonată de un Grup Județean de Lucru, alcătuit din reprezentanți ai Consiliului Județean (CJ) Botoșani și instituțiilor subordonate, ai UAT-urilor județului Botoșani, ai mediului de afaceri și ONG-urilor, precum și reprezentanții instituțiilor deconcentrate. „Pentru ca această strategie să reflecte cât mai fidel contextul economico-social existent la nivelul județului, s-au colectat informații de la toți factorii implicați și s-au identificat proiectele necesare a fi implementate la nivelul județului Botoșani”, a spus președintele CJ, Doina Federovici.

În realitate, deși acest document ar trebui să stabilească priorităţile de dezvoltare ale comunităţii şi direcţiile de acţiune pentru atingerea acestor priorităţi pe termen mediu şi lung, însă el cuprinde în fapt un portofoliu cu 1.498 de proiecte adunate din tot județul, de la Consiliul Județean, Zona Metropolitană, municipiile, orașele și comunele județului, dar și de la o sumedenie de alte instituții, de la modernizarea unor drumuri, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, dezvoltarea unor utilități publice, precum și crearea ori modernizarea infrastructurilor conexe.

Accent pus pe turism

Documentul a fost prezentat de Florin Tache, reprezentantul firmei Synesis Partners (n.r. – care a câștigat licitația pentru realizarea strategiei) și care a arătat în linii mari pe ce informații s-a bazat și care ar trebui să fie liniile de dezvoltare pentru următorii ani. În sinteză, proiectele adunate s-ar ghida după cele cinci priorităţi investiţionale stabilite de Uniunea Europeană pentru următoarea perioadă, dar transpuse la nivel local respectiv un județ mai inteligent, prin promovarea transformării economice inovatoare și inteligente și prin inițiative de anvergură în domeniul turismului, un județ mai verde, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor, un județ mai conectat, prin dezvoltarea mobilității, a conectivității TIC și a utilităților publice, un județ mai social, prin protecție și incluziune socială, condiții de muncă echitabile, egalitate de șanse și acces pe piața forței de muncă și, nu în ultimul rând, un județ mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării economico-sociale integrate, a capacității administrative și a inițiativelor locale.

Accentul ar urma să cadă așadar pe creșterea accesibilității și atractivității județului Botoșani pentru turiști. Pe al doilea plan se va afla un județ mai verde, fără poluare și deșeuri, iar cel de-al treilea obiectiv ar fi un județ mai conectat, drumuri, creșterea mobilității, modernizări de trasee. În schimb, obiectivul patru țintește un județ mai social, în timp ce ultimul capitol vorbește despre dezvoltarea capacității administrative a administrației publice locale prin digitalizare ori implementare de soluții de tip smart city. Doar că, în afară de o înșiruire de informații, strategia nu prevede în termeni clari principalele ținte, cu proiectele aferente nominalizate strict și termenele de realizare, nici cum va fi soluționată cea mai mare problemă a județului – sărăcia, ori utilizarea redusă a serviciilor publice online.

Articolul complet poate fi citit pe MONITORUL DE BOTOȘANI.

spot_imgspot_img
Monitorul de Botoșani
Monitorul de Botoșanihttp://www.monitorulbt.ro
Singurul ziar tipărit din județul Botoșani

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Documentul secret al Kremlinului: prima dovadă a războiului hibrid planificat de Moscova?

Documentul secret al Kremlinului, dezvăluit de cotidianul american The...

Percheziţii ale Parchetului European în Botoşani. Sunt vizate fraude cu fonduri destinate pregătirii tinerilor

Percheziţii ale Parchetului European în Botoşani. Biroul din Cluj-Napoca...

Cristian Moş, fondator al USR Timiș și vicepreședinte al CJ, va candida ca independent la Primăria Timişoara

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Cristian Moş, unul dintre...

Încep lucrările la Spitalul Regional de Urgență Cluj | Monitorul de Cluj

Primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, a anunțat, joi, începerea...