Bugetarea participativă nu prea funcționează în București. Analiză CRPE

Data:

Cum funcționarea bugetarea participativă în România. Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) a urmărit cum s-a desfășurat acest program, în ultimii trei ani, în București.

Primul lucru care iese în evidență este desconsiderarea programului de către Primăria Capitalei și primăriile de sector, a remarcat CRPE.

„Exemplul Bucureștiului este unul mai degrabă nefericit și arată, cu mici excepții, ori dezinteres, ori capacitate limitată de a gestiona responsabil chiar și programe de bugetare participativă cu o magnitudine și alocări reduse comparativ cu ceea ce se întâmplă în multe alte orașe europene.

În 2022, numai Primăria Sector 1, Primăria Sector 6 și Primăria Capitalei au desfășurat programe de bugetare participativă. Programe cu bugete reduse (cu un total cumulat de 0.1% din veniturile acestora) și (din păcate) interes scăzut la nivelul comunității. 

Iar dacă adăugam că programul de bugetare participativă al Primăriei Sector 1 (cu un buget record de 5 milioane RON, comparativ cu 1 milion RON la Primăria Capitalei și 1,2 milioane RON la Primăria Sector 6) este de facto suspendat, administrația locală nereușind să respecte calendarul adoptat și nu a mai comunicat informații despre etapele programului de la lansarea sa, lucrurile arată și mai rău”, menționează CRPE într-un comunicat de presă.

Popularitatea programelor este destul de scăzută

Patru primării de sector (2, 3, 4 și 5) nu au organizat programe de bugetare participativă în 2022. Asta deși Primăria Sector 3 a avut program de bugetare participativă în 2021, cu rezultate modeste, iar Primăriile Sector 2 și 5 au hotărâri de consiliu local din 2021 pentru demararea programului. Primăria Sector 4 are hotărâre de consiliu local din 2022. Poate (sperăm noi!) se pregătesc pentru 2023.

Popularitatea programelor este destul de scăzută în lipsa unui interes al administrației locale. Dacă în majoritatea orașelor cu un istoric de succes, programele de bugetare participativă vin cu numeroase măsuri de comunicare publică, ateliere de suport pentru potențialii aplicanți,  și o implicare activă a organizațiilor civice în tot procesul, în București acest lucru nu se întâmplă sau s-a întâmplat foarte limitat. 

În 2022, au fost depuse numai 4 proiecte la Primăria Sector 1, 67 la Primăria Sector 6 și 30 la Primăria municipiului București (o scădere de la 60 în 2021). Numai 4,013 voturi totale valide au fost înregistrate de Primăria Sector 6 și 4,212 de Primăria Municipiului București (în scădere de la 7,360 în 2021). La nivelul Primăriei Sector 1, procesul de votare este blocat.

Lipsește o asumare de către aleșii locali a bugetării participative

Bugetarea participativă este unul din multele instrumente posibile prin care decizia privind proiectele de investiții este luată de cetățeni. Administrațiile locale pot aloca o parte a bugetului de investiții pentru proiecte propuse și votate direct de cetățeni, la nivel de oraș, cartier sau școală. Și ajută inclusiv acolo unde prioritățile și proiectele de investiții sunt rareori parte a unui proces de consultare sau coerent fundamentate.

Lipsește nu doar un dialog cu grupurile civice, ONG-urile, cetățenii, în elaborarea programelor de la nivelul Bucureștiului, dar și o asumare de către aleșii locali a bugetării participative ca instrument de implicare a comunității. Prin alocări financiare foarte modeste, număr limitat de proiecte ce pot fi finanțate, lipsa unei campanii de comunicare (și nu doar comunicare, ci și ateliere de prezentare, scriere și elaborare a proiectelor), decizii din biroul primăriei privind designul programului, sunt puține șanse ca bugetarea participativă să fie un succes în București.

Propunem mici direcții de care administrațiile locale ar trebui să țină cont în lansarea și implementarea unor programe de bugetare participativă. Și sperăm că în 2023 programe de bugetare participativă vor fi lansate de toate primăriile de sector și Primăria Capitalei, odată cu creșterea alocărilor și responsabilizarea administrațiilor, dar și pilotarea pe termen mediu de noi forme de bugetare participativă – la nivel de școli și cartiere”, arată CRPE.

Raportul complet este aici – https://www.crpe.ro/ro/bugetarea-participativa-in-bucuresti-intre-dezinteres-si-neincredere-in-administratia-locala/

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen

Zi decisivă pentru aderarea României la Schengen.Austria...

Euronews: Germania și Luxemburg amenință că blochează Croația, dacă România și Bulgaria nu intră acum în Schengen

Miniștrii de Interne participanți la Consiliul JAI nu au strâns unanimitate în ceea ce privește aderarea la Schengen a Croației, României și Bulgariei, potrivit surselor Euronews. Germania și Luxemburg au trecut la amenințări, precizând că vor bloca accesul Croației, dacă Bulgaria și Romania nu primesc undă verde.

Eurodeputat: Guvernul României trebuia să pregătească mai din timp aderarea

Ministrul de Interne al Austriei a reafirmat votul negativ...