Cea mai importantă dezbatere în presă în ultimele zile a fost despre cum a fost posibil ca o informație falsă, vizita multimiliardarului Elon Musk la Castelul Bran, să fie preluată pe o scară atât de amplă de majoritatea televiziunilor și publicațiilor online din România.
Desigur, o parte din vină pentru răspândirea acestei minciuni o poartă jurnaliștii, care s-au pripit nu numai în a promova știrea, dar au creat o dezbatere falsă în jurul mizelor ei.
Dar o parte de vină o poartă și „sistemul”: de când presa a fost realmente capturată financiar de interesele de partid sau ale unor oameni de afaceri cu probleme penale, de când această meserie în serviciu public a fost capturată de către grupuri de interese, motivația jurnaliștilor de a munci profesionist, în acest mediu viciat care invită mai degrabă la o luptă pentru supraviețuire, a scăzut pe măsură.
Intenția mea nu este să-i judec pe jurnaliștii care au greșit sau să pun etichete asupra publicațiilor care au căzut victimă acestei momeli senzaționaliste. Cred însă că din dezbaterea publică lipsește răspunsul pentru o întrebare-cheie: care a fost miza promovării unui narațiuni false cu Elon Musk în rolul personajului principal din perspectiva războiului de la granițele României?
Citește și: 63 de judecători pleacă din sistem de frica scăderii pensiilor speciale
O dezbatere în cheie prietenoasă despre personajul carismatic Musk interesele cărei puteri ar fi servit?
Nu trebuie uitat că încă de la ascensiunea lui Putin la putere și intrarea Rusiei într-un conflict cu Vestul, principala armă a regimului de la Kremlin asupra democrațiilor care fac parte din NATO a fost războiul hibrid, iar dezinformarea face parte din arsenalul regimului de la Kremlin.
Desigur, jurnaliștii români au căzut în capcana senzaționalului, așa cum se întâmplă multor publicații de pe tot globul, nu numai românilor. Goana după celebrități nu este un defect profesional apărut în România. Statele Unite și Marea Britanie sunt democrațiile care au tradiție în a crea adevărate industrii concentrate pe presa mondenă.
Strict din perspectiva unei vizite private la Castelul Bran, pentru a se distra de Halloween, presa quality nu avea de ce să fie interesată de acest subiect.
Însă profilul personalității lui Elon Musk, implicarea lui directă în rezolvarea războiului ruso-ucrainean, distribuind argumente în favoarea Rusiei, mizele de peste Ocean ale alegerilor de la mijlocul mandatului (midterms), pentru dominația politică din Congresul American, rolul Twitter, platformă pe care o controlează, în distribuirea narațiunile despre războiul ruso-ucrainean, toate ne fac să analizăm acest fake news și din altă perspectivă.
Un important multimilionar american, extrem de influent pe Twitter, care a ales tocmai România ca se distreze, ar fi devenit în mod clar simpatic publicului românesc. Potrivit narațiunii false, dintre toate locurile interesante din lume unde ar fi putut să se distreze, Musk alesese să vină cu Angelina Jolie (o altă actriță foarte îndrăgită, ce concidență!) tocmai România.
Cum să nu-ți devină simpatic acest personaj și cum să nu citești cu și mai mare atenție mesajele sale politice, când el este capabil de un gest atât de prietenos față de România? Cercetările psihologiei persuasiunii ne arată că un personaj privit cu simpatie de către public are o putere de influențare mult mai mare decât de unul perceput drept ostil. Cu alte cuvine, cu cine placi îl și crezi mai ușor.
Și care sunt mesajele lui Musk, pe care le distribuie în social media și pe care și românii le-ar fi putut îmbrățișa mai ușor?
Musk este un influencer care s-a definit drept „un absolutist” al libertății de exprimare, mai degrabă apropiat de viziunea trumpistă a Americii, nu de cea a democraților. De altfel, noul patron al Twitter și-a manifestat scepticismul cu privire la interzicerea permanentă a contului fostului președinte Donald Trump, după insurecția din Capitoliul american. Iar acesta din urmă se pregătește să reintre în politica mare americană.
În această lună, când se apropie bătălia electorală dintre democrați și republicani, esențială pentru dominația din Congres, înclinația politică a lui Elon Musk în favoarea republicanilor a fost în detaliu analizată în presa americană.
Dacă republicanii controlați de Donald Trump vor câștiga majoritatea în Congres, principala temere este revenirea pe agenda publică a izolaționismului în politica externă americană și diminuarea susținerii din partea Statelor Unite pentru Ucraina, prin livrarea de armament armatei ucrainene.
Or Musk a devenit un personaj foarte controversat după ce a lansat în octombrie un sondaj pe opinie pe Twitter, în care propunea posibile soluții pentru rezolvarea războiului ruso-ucrainean, venind cu argumente din arsenalul propagandistic clasic al regimului criminal de la Kremlin, de tipul Crimeea ar trebui cedată Rusiei.
Cu puțin înainte, același Musk notificaa Departamentul de Stat că nu mai dorește să plătească rețelele de internet pe Ucraina, atât de utile armatei sale. La fel ca Trump, Musk este privit drept un personaj capabil să genereze ușor haos.
Mai mult, în presa occidentală a circulat recent o informație potrivit căreia Musk ar fi discutat telefonic cu Putin, pentru a negocia un posibil „plan de pace”, informație infirmată ulterior chiar de miliardar. Și această dezbatere dedicată publicului occidental să fi fost tot un fake news? Cui ar fi servit „planul” acestei păci, nu oare Moscovei?
Câtă vreme Musk este un personaj care distribuie argumente din categoria far-right, devine evident că fake news-urile care îl ajută să devină personaj carismatic global favorizează Moscova.
Nu ar fi de mirare ca în scurt timp un alt fake news despre Musk să izbucnească într-o altă parte a globului, așa cum proceda Moscova în perioada Războiului Rece. Dincolo de linia militară a frontului din Ucraina, la scară globală se poartă în paralel un alt război, unul psihologic pentru cucerirea minții oamenilor. Iar cu personaje haotice precum Musk, Moscova este în stare de orice ca să le folosească.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
