Cărțile funciare gratuite pentru 660 de localități din România: Un proiect prea puțin atrăgător pentru primării și cadastriști

Data:

Fondurile europene nu par a fi atractive pentru prestatorii de măsurători cadastrale din județul Iași, fie ei din municipiu sau din primăriile comunale. Cu toate că Programul Național de Cadastru și Carte Funciară ar trebui să se încheie în 2023, încep să se adune întârzierile de pe un an pe altul, din lipsă de implicare, birocrație, dar și delăsare a edililor, proiectul extrem de util cetățenilor riscând să eșueze cu totul.

La începutul anului, comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu a aprobat proiectul prin care se extinde aria de acoperire a sistemului de cadastru. Practic, 266 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) au fost alocate în special zonelor rurale, cu scopul consolidării securității juridice și creșterii transparenței sistemului de evidență a drepturilor imobiliare.

„Proiectul va facilita accesul proprietarilor de terenuri la fondurile UE și va contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni, întrucât o securitate juridică sporită va stimula investițiile și va accelera implementarea acelor proiecte de infrastructură care sunt cruciale”, afirma, la acea vreme, Corina Crețu.

Printre altele, cu acești bani se vor înregistra terenurile din zonele rurale vizate în registrul de carte funciară și vor fi scanate și arhivate registrele existente.

În prezent, mai puțin de un sfert din totalul proprietăților din România sunt înregistrate în cartea funciară. Proiectul ar acoperi, în schimb, 660 de unități administrative din șapte zone rurale din România, aproximativ 25% din teritoriul național. Este vorba de toate regiunile, cu excepția Ilfovului și Bucureștiului – aflate într-o zonă dezvoltată. 

Din județul Iași, 23 de comune vor beneficia de fonduri europene pentru înregistrarea sistematică a proprietăților. Potrivit informațiilor oferite de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, acestea sunt: Aroneanu, Bălțați, Butea, Dumești, Erbiceni, Golăiești, Hălăucești, Heleșteni, Lespezi, Lețcani, Miroslava, Miroslovești, Mogoșești-Siret, Moțca, Popricani, Rediu, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Șibana, Ungheni, Valea Seacă și Victoria.

Primele comune, primele întârzieri

Agenția Națională de Cadastru a încheiat contractul de finanțare europeană în septembrie 2018, cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și cu șapte organisme intermediare, organizate la nivelul regiunilor de dezvoltare. Imediat, a fost inițiată procedura de achiziție pentru un prim lot de 194 de unități administrativ-teritoriale, însă pentru 142 de UAT-uri va fi reluată anul acesta ca urmare a lipsei ofertelor. Printre ele, și comunele ieșene Erbiceni, Miroslava, Popricani, Ruginoasa, Stolniceni Prăjescu, Strunga și Victoria. 

Un al doilea lot național, de 300 de UAT-uri, este programat pentru anul în curs, iar la începutul lui 2020 va începe procedura de achiziție pentru alte 124 de UAT-uri. Cele rămase până la 660, 32 la număr, nu sunt chiar ultimele, ci sunt deja contractate în cadrul Planului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) 2015-2023. PNCCF este complementar procesului național de finalizare a cartografierii și includerii proprietăților în baza de date digitalizată a registrului central de carte funciară. 

În județul Iași, lucrările din Dumești și Lețcani sunt deja contractate în Planul Național de Cadastru și începute prin același plan în cele șapte comune menționate. În cazul acestor nouă comune, măsurătorile vor fi decontate din fondurile nerambursabile. Celelalte 14 vor intra în etapa a doua de inițiere a procedurii de achiziție a serviciilor de măsurări cadastrale cu finanțarea obținută prin Axa Prioritară 11 – „Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară”, finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020. 

Bani pentru aproape toată lumea

Ce se întâmplă cu celelalte 75 de UAT-uri din județ? Din totalul celor 93 de comune și cinci orașe, sunt eligibile 87 de unități administrativ-teritoriale. Numai anul trecut, Oficiul de Cadastru Iași a încheiat contracte de finanțare cu 52 de unități administrativ-teritoriale pentru un număr estimat de 87.000 de proprietăți, însumând 63.000 de hectare. 

Cât privește UAT-urile care pot să beneficieze de finanțare nerambursabilă, ele sunt selectate de o comisie interministerială pe baza mai multor criterii, precum derularea proiectelor de infrastructură pe teritoriul lor sau vulnerabilități sociale particulare privind accesul informal la proprietate – zone cu comunități rome și zone defavorizate.

Europenii dau bani, dar nu ni-i bagă și în traistă

Preconizat să se încheie în 2023, Planul Național de Cadastru întâmpină deja unele dificultăți, care duc la întârzieri precum cele înregistrate în comunele ieșene deja menționate. Durata procesului de achiziție a serviciilor de înregistrare sistematică duce la încheierea contractelor chiar și la un an de la lansarea procedurii. Dar acesta e un caz fericit în comparație cu cele în care nu există ofertanți. 

Pe de altă parte, multe primării nu sunt interesate să solicite finanțare ANCPI, unele neavând nici personal de specialitate necesar în realizarea lucrărilor. Din acest motiv, prestatorii au întârziat efectuarea măsurătorilor sau chiar au reziliat contractele. Alte motive invocate de Oficiul ieșean de Cadastru pentru întârzierea înregistrării imobilelor sunt lipsa evidențelor la nivelul primăriilor și bazele de date incomplete sau incorecte. Aplicarea defectuoasă a legilor fondului funciar au dus, de asemenea, la diferențe de suprafață și amplasament între acte și situația din teren. În fine, lipsa de interes a administratorilor bunurilor din domeniul public și privat al statului, cât și refuzul refuzul cetățenilor de a colabora cu personalul autorizat să execute lucrări de înregistrare sistematică duc la întârzierea întregului proces. 

Rămâne, așadar, de văzut dacă termenul de finalizare se va prelungi și după 2023, în condițiile în care s-au înmulțit rectificările din titlurile de proprietate, iar finanțarea nerambursabilă nu pare deloc atrăgătoare nici pentru administrațiile locale, nici pentru prestatorii de servicii cadastrale.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

spot_imgspot_img
Radu Meșniță
Radu Meșnițăhttps://ziaruldeiasi.ro
Radu Meșniță are o experiență de peste 25 de ani în presa scrisă. A debutat în 1992 la „Opinia studențească” și „Monitorul” (Iași). După „ucenicia” din teren, a coordonat paginile ziarului şi edițiile locale din Bacău, Brăila și Vaslui ale rețelei „Monitorul”. Acum este reporter al „Ziarului de Iași” pe domeniul administrației locale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Mediocritatea liderilor politici | Revista22

Mediocritatea liderilor politici români din ultimul deceniu a dus...

Cătălin Cîrstoiu despre retragere: Până acum o săptămână eram un om respectat

Cătălin Cîrstoiu despre retragere: „până acum o săptămână eram...

Noi achiziții pentru creșterea securității României | Monitorul de Cluj

Noi achiziții pentru creșterea securității României, în contextul creșterii...