Casa Miței Biciclista. De la abandon la „stabiliment creativ”

Data:

După ani de zile în care clădirile istorice ale Bucureștiului au fost abandonate sau chiar dărâmate, în ultima vreme constatăm o tendință inversă: tot mai mulți proprietari cu viziune au înțeles că au mult mai mult de câștigat dacă readuc strălucirea de altă dată a unor imobile cu trecut și multă poveste.

Bucureștiul are „clădiri superbe și este un oraș care îmi amintește de Paris”, mi-a spus de curând un turist englez. Și nu putem spune că nu are dreptate. „Micul Paris”, așa cum era denumită cândva capitala României, are șansa să-și regăsească frumusețea de altă dată.

Renovările încheiate în 2022 sau cele care se anunță pentru acest an, reintrarea unor „bijuterii arhitecturale” în circuitele culturale și turistice ne dau speranța că se poate.

Fiecare națiune transformă piatră în legendă. Și cum fiecare legendă conține un sâmbure de adevăr, și cum noi oamenii mari, asemenea celor mici, nu putem trăi fără povești, de ce să nu aducem și noi poveștile înapoi la viață.

Una dintre cele mai spectaculoase renovări a anului ce tocmai s-a încheiat a fost neîndoios cea a unei case din centrul Capitalei, care a intrat în circuitul turistic al Bucureștiului sub denumirea pitorească de „stabiliment creativ”. Denumire care sper să fie privită de curioși cu mintea deschisă și să-i îndemne să participe la evenimentele organizate aici sau doar să o viziteze pentru a se bucura de frumusețea ei.

Casa Miței Biciclista a fost redeschisă în 2022. Foto: INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Casa Miței Biciclista a fost redeschisă în 2022. Foto: INQUAM_Photos_Octav_Ganea

O femeie care a îndrăznit să fie altfel

Este vorba despre casa de pe strada Christian Tell, la numărul 9, unde a trăit cu bunele și relele hărăzite de viață o domnișoară venită tocmai dintr-un sat din Prahova, pe numele ei Maria Mihăiescu, care a bulversat la început de secol al XX-lea viața și moravurile lumii bune a Capitalei și căreia i s-a spus cu grație și invidie, de către un curtezan îndrăgostit, Mița Biciclista.

Extrem de ambițioasă, instruită la pension în străinătate, Maria Mihăescu a intrat repede în rândul curtezanelor de lux, avându-l ca prim amant, se spune, pe Regele Leopold al Belgiei.

Așa după cum povestește istoricul Adrian Majuru, „a fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel. Miţa era mult mai versată!”.

Apariția ei pe bicicletă pe Calea Victoriei a stârnit revolta doamnelor din înalta societate. Cum să apară o femeie pe bicicletă, îmbrăcată în pantaloni, pe Calea Victoriei, locul rezervat etalării celor mai noi apariții de modă aduse de la Paris?! Era un sacrilejiu adus bunei cuviințe!

Dar Mița Mihăiescu nu s-a sfiit să întoarcă lucrurile pe dos. Și a intrat în folclorul urban cum puține bucureștence au făcut-o.

Dar cine era Mița Biciclista? O femeie frumoasă, nu prea înaltă, cu părul blond tuns scurt (după un model de tunsoare copilărească practicat în Germania numit „bubikopf”), cu ochii verzi-albaștri. Ambițioasă, a reușit să ajungă în Capitală, unde s-a făcut imediat remarcată și unde și-a început viața mondenă, de curtezană de lux, făcând furori în rândul celebrităților masculine ale vremii.

Nicolae Grigorescu, la 50 de ani, face o pasiune pentru tânăra domnișoară. Octavian Goga și chiar prințul Ferdinand, moștenitorul tronului, sunt  înscriși pe agenda ei de dans la balurile celebre ale epocii.

Se spune că regele Manuel al Portugaliei ar fi fost tentat să aibă chiar o relație legalizată cu domnișoara Mița, dar refuzul ei a fost categoric. Domnișoara cu ochi verzi-albaștri era fidelă relației pe care o avea cu doctorul Nicolae Minovici, părintele societății „Salvarea”. 

Bicicleta cu ghidon de argint care a plimbat-o spre istorie

Alexandru Predescu, în cartea „Vremuri vechi bucureștene”, spune despre aceasta că atunci când apărea pe Calea Victoriei, aristocrații de la Capșa, burghezii de la Oteteleșanu și boemii de la Kubler abandonau politica și șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist.

Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple și elegante fiice a Evei, cu zulufi, cu pantaloni de catifea mov strânși pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte și cu o caschetă de mătase albă, înfășurată în voal alb, din care răsăreau încrucișate două ace mari a la Madame Butterfly„.

Gazetele timpului publicau pe bandă rulantă caricaturi despre Mița Biciclista, încurajând un folclor fabulos despre domnișoara cu părul scurt, frumoasă și fragilă, cu mare trecere la bărbați.

Viața Miței Biciclista a continuat și în perioada interbelică cu aceeași faimă de început de secol XX. A rămas aceeași fiiință nonconformistă, liberă să facă ce vrea și mai ales să sfideze și să spargă regulile rigide și anacronice.

Cronicarii din această perioadă scriu despre căsătoria ei cu un general, Alexandru Dumitrescu, trimis să împrumute bani pentru ca soția sa să comande cele mai alese bucate de la Athenee Palace și pentru a face vizite regulate la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

Mița Biciclista a primit casa, în dar, la 23 de ani

Casa de pe strada Christian Tell se spune că i-ar fi fost dăruită de Regele Ferdinand. Adevărat sau nu, Mița a trăit aici ani frumoși, în fastul vremii numită „la belle epoque”. Spre bătrânețe, a făcut bani din închirierea câtorva camere, naționalizarea casei în 1950 lăsând-o fără venituri. A murit săracă, la 83 de ani, într-o cămăruță din frumoasa casă de pe strada Christian Tell.

„Istoria Casei Miţa Biciclista începe la debutul secolului al XX-lea. Este ridicată în perioada 1908-1910, înaintea Marelui Război. Maria Mihăescu, numită de presa bucureşteană «Miţa Biciclista», primeşte casa din Piaţa Amzei în dar de la Principele Ferdinand la doar 23 de ani“, a explicat, pentru PRESShub, Edmond Niculuşcă, preşedinte şi fondator ARCEN (Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate).

„Casa este una atipică pentru Bucureşti prin decoraţiile art-nouveau de pe faţadă, decoraţii foarte rar întâlnite în Capitală. Somptuozitatea sa corespunde statutului celebrei Maria Mihăescu, având rol de reprezentare şi fiind o casă de ceremonii, în care aveau loc întâlniri mondene şi baluri (…).

Casa se află la graniţa dintre zona negustorească a halelor Pieţei Amzei şi zona rezidenţială aristocratică dinspre capătul nordic al Căii Victoriei, unde puteai întâlni familii precum Brătianu, Monteoru, Kreţulescu sau Ghyka.”, continuă Edmond Niculușcă.

 Casa se află la graniţa dintre zona negustorească a halelor Pieţei Amzei şi zona rezidenţială aristocratică dinspre capătul nordic al Căii Victoriei. Foto: NQUAM_Photos_Octav_Ganea
Casa se află la graniţa dintre zona negustorească a halelor Pieţei Amzei şi zona rezidenţială aristocratică dinspre capătul nordic al Căii Victoriei. Foto: NQUAM_Photos_Octav_Ganea

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

O mare parte dintre decorațiile originale au fost pierdute

Splendoarea aproape indecentă a casei – proiectată de arhitectul N.C. Mihăiescu (proiectant printre altele și al Ministerului Învăţământului, Palatului Sinodal al Mănăstirii Antim, fostului Palat al Societăţii Funcţionarilor Publici din Piaţa Victoriei) și construită la începutul secolului al XX-lea, cu o suprafață de aproximativ 900 de metri pătrați și 16 camere, complimentează una dintre cele mai fascinante personalităţi mondene interbelice.

După naționalizare, după spusele lui Edmond Niculușcă, „casa a fost locuită de peste 14 familii începând cu anii 50, o mare parte dintre decorațiile originale au fost pierdute pentru totdeauna în decursul celor 45 de ani de comunism.

Dar ce s-a găsit, s-a restaurat: sobe, oglinzi, scara istorică, parte din decorații și fațada impunătoare din intersecția străzilor Biserica Amzei cu Gen. Christian Tell.”

Casa, declarată monument de arhitectură, a fost câștigată în instanță de urmașii Miței. Aceștia au revândut-o unor cetățeni spanioli care s-au întors în Spania.

Clădirea s-a bucurat de o restaurare în anul 1985, însă apoi, după 1989, a fost lăsată în paragină şi abia în 2013 a început să fie consolidată şi restaurată de o firmă spaniolă care a cumpărat imobilul de la moştenitorii Miţei.

Potrivit lui Edmond Niculușcă, „întreaga renovare s-a făcut cu fonduri private, iar ceea ce se va întâmpla aici are loc grație voinței proprietarului privat care vrea să arate că se poate trata și altfel un monument istoric.

E un gest curajos, dar făcut alături de ARCEN, o organizație care a dovedit ani de zile ce înseamnă curajul de a lupta pentru salvarea orașului și a memoriei Bucureștiului.

De 15 ani, ARCEN vorbește despre faptul că un monument istoric restaurat poate regenera un întreg cartier istoric, poate produce creștere economică, locuri de muncă și valoare culturală. E trecerea de la teoretic la concret, e un model de bună practică de care Bucureștiul are nevoie.”.

ARCEN nu s-a ocupat de renovare, ci a preluat administrarea casei pe o perioadă de 10 ani (2023-2033), pentru a face „un stabiliment creativ”.

4,5 milioane de euro numai pentru consolidarea clădirii

Grupul spaniol Mantor a executat lucrările de consolidare a clădirii,  investiţia ajungând la 4,5 milioane de euro, Conform informațiilor apărute în Ziarul Financiar. Thomas Manjon, co-fondator Mantor Group, a menționat că „în procesul de consolidare și restaurare a clădirii s-au păstrat toate mulurile acoperișurilor și șemineele cu valoare istorică.

Șarpantele și pereții au fost consolidați în întregul imobil, iar tâmplăria corpurilor monumente s-a restaurat în totalitate, cu o recuperare de mai bine de 50% din parchetul corpului principal. Totodată, s-a realizat anveloparea clădirii, inclusiv pentru structurile de lemn”.

Salonul Miței de la etajul 1, sobele impresionante, scara de onoare, detaliile art-nouveau, intrarea și-au păstrat aspectul fascinant.

Casa Mița Biciclista va avea programe culturale, cu o temă anuală, serii de evenimente, de la conferințe și expoziții la petreceri ca cele de la finalul anului trecut. Foto: NQUAM_Photos_Octav_Ganea
Casa Mița Biciclista va avea programe culturale, cu o temă anuală, serii de evenimente, de la conferințe și expoziții la petreceri ca cele de la finalul anului trecut. Foto: NQUAM_Photos_Octav_Ganea

Scara pe care invitații Miței urcau către saloane după ce intrau cu trăsura sau cu automobilul în gangul casei ferit de privirile curioșilor este unul dintre elementele originale care au fost salvate în procesul restaurării.

Multe dintre detaliile importante ale casei au fost pierdute și deteriorate în timp, dar scara istorică rămâne dovada grandorii casei, oferindu-i o alură spectaculoasă încă de la prima vedere.

Din 2023 până în anul 2033, imobilul se va transforma într-un spaţiu cultural, conceptual şi experimental – loc de întâlnire, schimb de idei şi reflecţie pentru viitorul oraşului, arta şi cultura sa independentă, precum şi pentru starea de bine şi plăcerea de a trăi a bucureştenilor.

Astfel, Casa Miţa Biciclista lansează o provocare atât mediului artistic, creativ şi profesional, cât şi mediului de afaceri, comunităţilor urbane şi publicului larg al Capitalei – aceea de a stabili şi susţine împreună un nou standard de viaţă de zi cu zi şi noapte de noapte pentru Bucureştiul contemporan.

„Casa Mița Biciclista va avea programe culturale, cu o temă anuală, serii de evenimente, de la conferințe și expoziții la petreceri ca cele de la finalul anului trecut.

În plus, vom deschide în cursul anului și un cinematograf și o braserie. La Mița Biciclista – Stabiliment Creativ devine un ecosistem cultural în mijlocul orașului, locul unde oricine va putea petrece câteva ore de bună calitate în mijlocul Bucureștiului”, menționează Edmond Niculușcă.


Maria Capelos
Maria Capelos
Maria Capelos și-a început activitatea jurnalistică în 1991, la cotidianul România liberă.De asemenea, a scris la suplimentul de joi al României libere, Timpul liber, pe toată perioada existenței acestuia (1999-2011), acoperind zone precum beauty, fashion, evenimente, prezentare de carte, interviuri și reportaje, cele mai multe din zona culturală.După o perioadă de opt luni ca redactor-șef într-o editură, în octombrie 2012 s-a reîntors la jurnalism, în calitate de editor, la România liberă.A publicat mai multe cărți: „Alexandru Arșinel, de la Dolhasca pe... Calea Victoriei”, „Marin Moraru, Suntem ce sunt amintirile noastre”, „Vladimir Găitan „Zig-zag prin alfabetul vieții”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related