Focșaniul zilelor noastre încă mai păstrează amintiri arhitecturale din ceea ce a fost, în secolul XX, cartierul armenesc, supraviețuind demolărilor câteva imobile, biserici, dar și cimitirul. Între acestea se regăsește și Casa Ibrăileanu, de pe b-dul Gării nr. 6, imobil care, în 2014, a fost salvat printr-o investiție cu bani europeni, făcută de omul de afaceri Ion Alexe.
Investitorul nu a spus suma exactă folosită pentru restaurarea casei monument istoric, care în prezent este folosită pentru Centru de afaceri. Acesta a cumpărat imobilul în 2008, cu 200.000 euro, de la moștenitorii familiei Ibrăileanu.
Casa bătrânilor armeni transformată în centru de afaceri
În 2014, imobilul și-a recăpătat strălucirea de altădată, în urma unui proces de reabilitare cu bani europeni derulat de familia Alexe. Casa Ibrăileanu a fost transformată, astfel, în Green Park, centru de consultanţă în afaceri, aşa cum spun proprietarii, cu regim de pensiune, imobilul aflându-se în prezent în circuitul turistic.
Afaceristul Ion Alexe a cumpărat proprietatea, în 2008, de la moștenitorii familiei criticului literar și romancier Garabet Ibrăileanu.
”Am preluat toată construcția în anul 2008, într-o stare deplorabilă, toate elementele arhitecturale erau distruse, însă structura de rezistență a fost intactă. Construcția este realizată pe o pernă de balast, fără beton și a rezistat la toate cutremurele din zona noastră timp de 200 de ani. Am avut un mare noroc prin colaborarea cu un mare arhitect din România, Adina Dinescu, care pe baza unor studii istorice realizate de profesorul Alexeevici de la Iași, a reușit să aducă clădirea la viață, așa cum o vedeți,” spunea la inaugurarea din 2014, Ion Alexe, proprietarul clădirii.
Banii europeni, insuficienți pentru renovare
Proprietarul clădirii spune că renovarea imobilului a necesitat investiții majore, atât fonduri europene atrase printr-un proiect de finanțare, cât și sume în completare. De asemenea, destinația gândită de proprietar a fost de la început pentru conferințe și întâlniri de afaceri. Casa reabilitată oferă toate facilitățile pentru întâlnirile celor care vor să discute afaceri și să încheie înțelegeri, de la săli la recepție, la terasă, cramă și chiar cazare.
Micul centru de afaceri se dorește să activeze în zona investițională din județul Vrancea. Am spus mic centru de afaceri pentru că el este structurat într-o zonă de primire formată din două săli, spații de recepție, spații de cazare, o terasă în aer liber și o cramă,
a spus Ion Alexe. Casa Ibrăileanu și-a recăpăt înfățișarea de odinioară la exterior, însă interiorul a fost amenajat pentru a se potrivi cu cerințele unui spațiu destinat oamenilor de afaceri.
Casa i-a găzduit și pe adepții lui Vadim
Până la reabilitarea finalizată în 2014, Casa Ibrăileanu a deservit, după naționalizarea comunistă din 1950, ca spațiul de depozitare pentru Muzeul Vrancei, apoi sediu al Sindicatelor, iar după Revoluția din 1989, imobilul i-a găzduit, până în 2007 când a fost retrocedată, și pe reprezentanții Partidului România Mare Vrancea.
”Nenea Garabet a început la Focșani romanul «Adela»”
Casa veche de două secole, încadrată ca monument istoric, a aparținut medicului militar Aritonie Ibrăileanu și Elizei Ferhat. Aici, la începutul secolului XX, scriitorul Garabet Ibrăileanu așternea pe hârtie romanul ”Adela”, pentru care a fost recompensat cu premiul național pentru proză. Alexe a cumpărat casa de la Ariton Ibrăileanu, nepot al romancierului Garabet Ibrăileanu. În 2007, când casa din Focșani i-a fost retrocedată de drept, Ariton Ibrăileanu povestea presei istoria familiei sale, dar și a celebrului roman. ”Casa ne-a fost luată de comuniști, în vremea naționalizării, și nu ni s-a dat nimic în schimb. Eu, părinții și bunicii am stat cu chirie într-un imobil din apropiere. Tata îmi povestea că nenea Garabet obișnuia să vină vara la Focșani și trăgea la noi. Aici, în această casă, a început Garabet Ibrăileanu celebrul roman «Adela»”, spunea atunci Ariton Ibrăileanu, pentru jurnaliști.
Romanul ”Adela” a fost publicat în vara lui 1933, fiind singura operă de ficțiune a criticului Garabet Ibrăileanu, dar care i-a adus în același an Premiul Național pentru Proză. ”Adela” este un roman de dragoste care spune povestea doctorului Emil Codrescu și sentimentele pe care acesta le nutrește față de tânăra devenită femeie, Adela. Într-un interviu acordat ziarului ”Adevărul” de Garabet Ibrăileanu, în 1932, acesta recunoaște cu nonșalanță și umor modul de realizare a romanului început la Focșani, în casa familiei.
„-Deși am pus multă pornografie într-însul (roman)… Am o scenă grozavă: când se urcă Adela în trăsură, i se vede colțunul de două degete.
Râsul nostru stârneşte nedumerirea d-lui Ibrăileanu:
-Cum? Nu-i destul?”, după cum se arată în articolul de ziar vechi. Pentru cei dintre noi care nu știm ce înseamnă ”colțunul” la care Garabet Ibrăileanu face referire, explicația din dicționar face referire la… ciorapul domniței!
