luni, 29 noiembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBusiness JournalismCât de eficient este un program de lucru mai scurt: avantaje vs...

Cât de eficient este un program de lucru mai scurt: avantaje vs pericole

Studiile realizate în medii sociale restrânse, cu o anumită aplecare faţă de muncă, arată că implementarea “săptămânii” de lucru mai scurte este benefică atât pentru angajaţi, dar şi pentru companii. Măsura vine la pachet cu o serie de pericole, avertizează specialiştii. Citiţi în rândurile de mai jos o analiză interesantă în privinţa avantajelor şi dezavantajelor reducerii programului de muncă.

Autor: Maria Voinea


Este poate evident că o “săptămână” de lucru mai scurtă le surâde celor mai mulţi angajaţi, dar un studiu din Islanda, realizat între 2015-2019, arată că această măsură este benefică şi pentru angajatori. Analiza a dovedit că productivitatea angajaţilor ori a rămas la fel, ori chiar a crescut.

Participanţii la studiu (aproximativ 1% din forţa de muncă a Islandei, angajaţi în diverse sectoare economice) au trecut de la un program de lucru de 40 ore/săptămână la unul de 35 sau 36 ore/săptămână pe acelaşi salariu. Şi pentru că experimentul a arătat că săptămâna de lucru mai scurtă este bună pentru starea de spirit a angajaţilor şi pentru colaborarea armonioasă în echipă, păstrându-se totuşi standardele de performanţă, 86% din forţa de muncă din Islanda are acum un contract de muncă ce prevede mai puţine ore de muncă sau va putea beneficia de această reducere în viitor.

Scad cheltuielile cu utilităţile

Un experiment asemănător a fost făcut şi de Microsoft Japonia în august 2019, rezultând într-o creştere cu 40% a vânzărilor. Cheltuielile angajatorului cu electricitatea au scăzut cu 23% şi s-au printat cu 59% mai puţine hârtii.

Avantajele pentru angajatori sunt confirmate şi de un studiu din 2019 al Henley Business School. Acesta a indicat că firmele britanice ar putea economisi anual 104 miliarde de lire, iar 63% din companii au spus că săptămâna de lucru mai scurtă i-a ajutat să găsească angajaţi mai buni.

Faye McGuinness, expertă în Sănătate Mintală la Locul de Muncă, confirmă că există o legătură între starea de spirit a angajaţilor şi economia Marii Britanii: „Ştim că un echilibru prost între viaţa profesională şi cea personală duce la o atmosferă neplăcută la locul de muncă, iar această atmosferă neplăcută costă economia Marii Britanii 100 miliarde de lire sterline/an.” 

Şi costurile medicale s-ar putea reduce

Şi prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a vorbit în mai 2020 într-un live pe Facebook de posibilitatea scurtării săptămânii de lucru. Ideea a venit după o întâlnire a prim-ministrului cu reprezentanţi ai turismului din Noua Zeelandă care au fost nevoiţi să facă faţă unui număr scăzut de turişti din cauza pandemiei.

Prim-ministrul a propus ca angajatorii şi angajaţii să negocieze contracte cu mai puţine ore de muncă dat fiind faptul că pandemia a demonstrat că munca poate fi mai flexibilă. Astfel, spune ea, neozeelandezii ar putea avea mai mult timp să călătorească în propria ţară, lucru extrem de benefic pentru turismul ţării, bazat în procent de 60% pe turismul domestic.

O măsură de scurtare a săptămânii de muncă a fost propusă recent şi de tinerii din Partidul Liberal din Quebec (PLQ). Aceştia au venit şi cu o soluţie pentru finanţarea măsurii: „O stare de sănătate bună îmbunătăţeşte sănătatea mintală a angajaţilor. Angajaţii fericiţi sunt cei care nu au nevoie de concediu medical, iar asta înseamnă o reducere a cheltuielilor guvernului.”

În ceea ce priveşte productivitatea muncii, cei mai productivi angajaţi din Uniunea Europeană în 2020 au fost irlandezii, luxemburghezii şi belgienii. La coadă se regăsesc croaţii, grecii şi bulgarii. Românii se află în a doua jumătate a clasamentului. În Marea Britanie se muncesc mai multe ore/săptămână decât în alte state din Uniunea Europeană, dar se confirmă faptul că mai mult nu înseamnă şi mai bine: munca în Marea Britanie nu este atât de productivă.

Conform Eurostat, în 2020, cele mai lungi săptămâni de lucru au fost în Grecia, Austria şi Malta (cu cel puţin 42 de ore de muncă/săptămână). România se situează spre finalul clasamentului, cu 40,2 ore de muncă/săptămână, urmată de Lituania, Finlanda şi Danemarca.

Care este totuşi şi partea cealaltă a monedei

Problema este însă mai nuanţată mai ales când vine vorba de măsurarea productivităţii, ne spun specialiştii.

„Pentru activităţile industriale, productivitatea se măsoară uşor pentru că se vede concret în rezultate. Pentru o firmă din domeniul industrial de exemplu, munca mai productivă ar însemna echipamente mai bune calitativ, mai performante. Dar pentru companiile de servicii, care, în România, au cel mai mare aport la PIB, este greu de măsurat productivitatea. Abia după implementare s-ar vedea rezultatele. În plus, în cazul medicilor şi profesorilor, săptămâna de lucru mai scurtă nu poate fi o variantă. Iar dacă totuşi se implementează o astfel de măsură de scurtare a săptămânii de lucru, în orice companie va fi nevoie de un timp de ajustare la modul nou de funcţionare. Pentru companiile în care angajaţii lucrează pe proiecte, săptămâna de lucru mai scurtă îi poate determina să fie mai eficienţi şi mai pot exista astfel de cazuri particulare, dar asta nu înseamnă că putem extrapola”, arată Ana Bobircă, Chief Investment Officer la Central European Financial Services şi conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Reţelele de socializare vin în sprijinul angajaţilor

Ceva ar trebui însă schimbat la modul în care se munceşte, pentru că alt studiu realizat în Marea Britanie înainte de pandemie a demonstrat că angajaţii sunt productivi pentru aproape 3 ore din 8, în restul timpului fiind distraşi de reţelele de socializare, de site-urile de ştiri sau de discuţiile cu colegii. 65% din participanţii la studiu au recunoscut însă că nu ar putea face faţă zilei de muncă dacă nu ar avea parte de aceste distrageri.

Se pune atunci problema: rămânem la acelaşi program de muncă, deşi ineficient, sau riscăm şi încercăm să schimbăm modul în care privim săptămâna de muncă?

(Articol publicat în Ziarul de Iași, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Maria Cristina Voinea a fost selectată pentru pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Maria Cristina Voinea face parte, începând din mai 2020, din proiectul Factual. A participat la o serie de ateliere online despre fake news şi propagandă în mass media, organizate de Funky Citizens. Maria este licenţiată a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale (ASE) şi îşi propune să continue studiile cu un program masteral în acelaşi domeniu.


ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE