Cât durează un proces de plagiat. Cazul Ramona Lile a împlinit un an și jumătate în primă instanță

Data:

Persoanele cu verdict de plagiat se pot adresa justiției. De aici încolo urmează un parcurs de mulți ani care favorizează prezența netulburată a plagiatorilor în universități și în funcții publice.

La deschiderea anului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, Klaus Iohannis a repetat din nou refrenul „toleranței zero” la plagiat. Discursul e vechi, la fel s-a exprimat președintele și în anii trecuți, ceea ce nu l-a împiedicat să îi țină aproape pe Nicolae Ciucă și pe ministrul Cîmpeanu, arhitectul salvării plagiatorilor prin noua Lege a Educației.

Președintele Iohannis nu este unicul aliat din umbră al politicienilor cu plagiat la activ. Cazurile ajunse în justiție ridică întrebări despre cât de dispuși sunt judecătorii să accepte că plagiatorii poluează grav nu doar mediul academic, ci și imaginea României.

Am ajuns „rușinea Europei”, puncta Gabriel Liiceanu menționând că nu există în Uniunea Europeană o țară care are premier și ministru al educației plagiatori.

Justiția cu mănuși de plagiator

După dezvăluirile publicației G4Media despre circulația suspectă în instanță a dosarului de plagiat al premierului Ciucă, ne-am pus întrebarea dacă nu cumva justiția tratează cu mănuși cazurile de plagiat. Conform Legii Educației 1/2011, doctoratele și abilitările sunt verificate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), aflat sub autoritatea Ministerului Educației. Lucrările științifice suspecte sunt analizate de Consiliul Național de Etică (CNECSDTI) care ține de Ministerul Cercetării.

Persoanele cu verdict de plagiat și cu sancțiuni primite de la CNATDCU sau de la CNECSDTI se pot adresa justiției. De aici încolo urmează un parcurs de mulți ani, care favorizează prezența netulburată a plagiatorilor în universități și în funcții publice.

Dosarul sesizărilor referitoare la doctoratul plagiat în științe militare al premierului Ciucă a ajuns printr-o direcționare (ne)aleatorie, prin „metoda coperta”, pe masa unui judecător care a primit în trecut numiri politice de la PNL. Marius Iacob a anulat cele trei sesizări, apoi s-a pensionat subit, scăpând de rigorile unei anchete interne.

Până se termină ancheta, Nicolae Ciucă poate răspunde relaxat întrebării puse de jurnaliști privitor la situația sa: „Nu am niciun fel de problemă (…). Este o anchetă în desfășurare”.

Cazul Lile și dosarul amânărilor fără sfârșit

Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu”(UAV) din Arad, a fost sancționată de CNECSDTI prin Hotărârea nr.4 din 28 ianuarie 2021 cu o retrogradare și cu mai multe interdicții, pentru 6 lucrări plagiate din cele 12 reclamate. Experții au demonstrat că multiplul plagiat al Ramonei Lile constituie „unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”. Anterior, în 2012, Lile mai primise o sancțiune pentru o lucrare pe care a fost nevoită să o retragă.

În primăvara lui 2021, Ramona Lile intentează mai multe procese Ministerului Educației, Ministerului Cercetării și CNECSDTI pentru anularea Hotărârii 4/28.01.2021 și a sancțiunilor primite. Ajunse toate la Curtea de Apel Timișoara și după conexarea dosarelor, pe rol se află în contencios Dosarul 815/59/2021 cu obiect anulare act administrativ.

Dosarul inițial a fost înregistrat în 17 mai 2021. Deși a trecut un an și jumătate, cazul n-a ajuns la judecarea pe fond. Din amânare în amânare, cu tertipuri avocățești, Lile a obținut timp suficient exclusiv pe proceduri pentru a se bucura de privilegiile scaunului de rector.

Treisprezece amânări

Trei judecătoare s-au perindat în instanța Curții de Apel Timișoara care judecă Dosarul 815/59/2021: Ruxandra Codrea, Adina Pokker și Iuliana Taloș. Dosarul are în prezent 2 volume și 367 de file. Materialul integral poate fi citit în REVISTA22.

sursa foto – PLaytech

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary.A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani.Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală.Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related