Cât muncește un parlamentar. Programul pe zile și ore

Data:

Un parlamentar român are la dispoziție lunar un venit de peste 10.000 de euro, sub formă de indemnizație și sume forfetare. Pentru mai mult de jumătate din sumă nu trebuie să prezinte acte justificative, chitanțe sau facturi. Este suficientă doar o declarației pe proprie răspundere.

Din martie, suma respectivă urmează să crească cu 25%. Merită parlamentarii români acești bani? Pentru a răspunde, să ne uităm la două criterii: cantitatea muncii și calitatea acesteia, cu alte cuvinte cât muncesc și cât de bune sunt proiectele de lege pe care le propun, dar și pe care le votează. 

Programul de ședințe începe luni după-amiază

Să luăm programul unei săptămâni obișnuite (27 februarie-5 martie 2023), care nu este presărată cu sărbători și pauze legale, peste care se fac punți.

Luni, aleșii neamului încep să muncească după prânz. Mulți vin de prin provincie chiar în ziua de lucru, n-au timp să ajungă la o ședință matinală cu trenul, avionul, mașina, așa că tradiția face ca de ani buni, munca să înceapă pe la amiază.

Conducerea Camerei Deputaților se reunește de la 13.30, apoi până la 16.00 este prevăzută „activitate în grupurile parlamentare”, după care, în fine, începe ședința de plen. La ora 16.00!

După o jumătate de oră, se face pauză. Proiectele se votează, de regulă pe bandă rulantă, deoarece ordinea de zi are nu mai puțin de 84 inițiative legislative prevăzute, e drept, pentru două zile. Numai că în cele două zile, prima ședință are 30 de minute, iar a doua (marți adică) – vreo două ore și jumătate, maximum trei, de votare propriu-zisă.

Prin urmare, în final, votul se dă pentru circa 3 proiecte luni și încă 15 marți.

Și cam așa merg lucrurile în fiecare săptămână, ceea ce nu împiedică alcătuirea unor stufoase și ambițioase ordini de zi cu 60-70-80 proiecte pe ele.

Deputații și-au făcut timp, în săptămâna analizată de PRESShub, și pentru reunirea în comisii, cele pentru Sănătate, Muncă, Buget și Juridică, de la ora 13.00, respectiv de la ora 17.00. Primele și-au trecut, modeste, 7-9 proiecte pe ordinea de zi, însă Juridica a spart norma, cu 16 proiecte.

În ziua următoare, dedicată preponderent activității în comisii, deputații au lucrat, teoretic, din greu în cele 19 comisii de specialitate. Unele și-au prevăzut câte un singur proiect pentru analiză – vezi Tineret și sport, Știință și Industrii, iar altele – niciunul, cazul Comisiei pentru drepturile omului, maestră în a-și rezuma sistematic activitatea în trei vorbe: „Documentare și consultare”.

Formula criptică regăsită săptămână de săptămână și la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, de altfel. În schimb, la Administrație au figurat 16 proiecte, la Egalitate de șanse – 14, iar restul s-au încadrat pe la 5-9 proiecte.

De 1 Marte, s-au mai mobilizat doar 7 comisii deputățești la treabă, Sănătatea contaminându-se cu „boala” numită „Documentare și consultare”, care nu comunică nimic.

Drept pentru care Sănătatea nici n-a mai lucrat a doua zi, joi, când numărul comisiilor în activitate s-a redus la 5 și atât. Iar vineri, evident, Parlamentul s-a golit, întrucât programul prevede „Activităţi ale deputaţilor în circumscripţiile electorale”, adică plecatul acasă.

Proiectele senatorilor

Și senatorii lucrează cam la fel. Lunea începe de la prânz (cu ședința conducerii), apoi plenul de la ora 16.00 – dar cu numai 30 de puncte pe ordinea de zi, modest comparativ cu deputații, însă la fel de inutil, întrucât abia se pot bifa 7-8.

Iar dintre comisii, numai cea pentru Buget s-a ambiționat să muncească și lunea, trecându-și 12 proiecte pe ordinea de zi (din care 11 erau de fapt documente europene, nu inițiative legislative românești).

Marți însă, altă poveste, 23 de comisii senatoriale au robotit pe marginea unor ordini de zi bogate: 18 puncte la Juridică, 17 la Buget, 13 la Administrație și Afaceri europene.

Cultura și Comunicațiile s-au mulțumit cu câte un singur proiect. Iar Cercetarea abuzurilor a păstrat misterul: „Dezbatere petiții, Probleme organizatorice, Audiere în dosarul 62 din 2023”.

Martie a debutat în forță la Senat, cu un plen doldora de proiecte (48 de puncte pe ordinea de zi), după două ore și jumătate de întrebări, interpelări și declarații politice.

Evident, s-au bifat până la urmă doar 4 inițiative legislative. Joi, pe 2, aleșii au slăbit ritmul, astfel că, deși site-ul oficial anunța lucrări în comisiile permanente, nu s-a mai afișat nimic altceva. Eclipsă totală de transparență. Iar vineri, s-a trecut la… activități în teritoriu.

Și-uite-așa se duce câte-o săptămână de lucru în Parlament, cu nici trei zile integrale de muncă efectivă, punând orele cap la cap.

Iar cei care se înfurie amintindu-și de referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, decizie populară încă nepusă în practică, să-și stăvilească enervarea: se poate și mai rău, fiindcă la cei aproape 500 de aleși actuali, un proiect de lege tocmai vrea să mai adauge 100, astfel încât România să aibă un Palrlament mai numeros decât Marea Britanie, cu un sfert din populația acesteia.

Desigur, există și unele excepții, parlamentari care petrec mult timp în comisii sau pregătind inițiative legislative ori amendamente la alte proiecte propuse.

Cum se strâng banii unui parlamentar

Deputatul USR Iulian Bulai a vorbit pentru Europa Liberă despre sumele de bani de care beneficiază un parlamentar pe lângă indemnizația lunară .

„Un parlamentar primește în mână la sfârșitul lunii 10.500 de lei (circa 2000 euro n.r.). Cei care sunt în Biroul Permanent sau conduc comisii parlamentare permanente mai primesc în plus 1.000 de lei în plus față de suma de bază. La salariul net de bază de 10.500 de lei se adaugă suma forfetară sau diurna pentru ședere în București pe zi de 260 de lei pentru zilele de lucru în Parlament.

Apoi se mai adaugă o sumă forfetară pentru cazarea în București dacă nu ai o proprietate a ta, aici. Dacă nu ești proprietarul unei locuințe, casă, apartament primești 4.400 de lei pentru chirie. La acestea se adaugă o sumă forfetară pentru deplasarea lunară în circumscripția electorală de 1.400 de lei. 

Pentru fiecare drum din București în circumscripție se acoperă transportul în trei formate diferite: ori cu autoturismul și se acoperă numărul de kilometri, fie printr-un un carnețel de tren pentru CFR care-ți permite călătoria în circumscripție și în țară, fie un transport dus-întors o dată pe săptămână cu avionul la cel mai apropiat aeroport de circumscripția în care ai fost ales. 

Mai există suma dată la dispoziție pentru cabinetul parlamentar de 25.000 de lei, din care se plătesc absolut toate cheltuielile cabinetului: personal, chirii, contracte de colaborare, consumabile, tot ce înseamnă facturi. Toți acești bani se folosesc în chestiunea strictă de organizare, amenajare și funcționare a cabinetului parlamentar ca instituție, nu ca spațiu fizic, că poți să ai și două și a angajaților care lucrează acolo”, a explicat deputatul USR.

Importanța Parlamentului

Parlamentul este o instituție de o importanță covârșitoare, în primul rând deoarece deputații și senatorii sunt aleși direct de către cetățeni. Parlamentul este, potrivit Constituţiei, forul care dezbate şi aprobă legile care fac să funcționeze toate celelate instituții ale statului. Tot Parlamentul numește șefii de servicii secrete, judecătorii Curții Constituționale sau Avocatul Poporului.

Activitatea de zi cu zi a Parlamentului presupune elaborarea, dezbaterea şi votarea legilor.

Din păcate, calitatea proiectelor legislative propuse depinde de nivelul de educație, de instrucție al parlamentarilor, de experiența lor, nivel care, potrivit analiștilor politici, este din ce în ce mai scăzut, comparativ chiar și cu legislativul din 1990, care a atras, la vremea respectivă,
 numerose critici.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Oana Stănciulescu
Oana Stănciulescu
Oana Stănciulescu este jurnalist din 1991. A debutat Dreptatea, ca reporter. A mai lucrat la România liberă, Ziua, Academia Cațavencu, BBC. A fost redactor-Sef la emisiunea „Chestiunea Zilei”, șef sectie Politic la PRO TV, redactor-șef adjunct la Evenimentul Zilei și Cotidianul. Realizator și analist la Realitatea TV și Antena 3. Director la Expres Magazin · A activat pe funcția de consilier la Institutul Diplomatic Român și presedinte la Societatea pentru Presă Liberă.

2 COMENTARII

  1. […] După o jumătate de oră, se face pauză. Proiectele se votează, de regulă pe bandă rulantă, deoarece ordinea de zi are nu mai puţin de 84 iniţiative legislative prevăzute, e drept, pentru două zile. Numai că în cele două zile, prima şedinţă are 30 de minute, iar a doua (marţi adică) – vreo două ore şi jumătate, maximum trei, de votare propriu-zisă. Mai multe detalii pe presshub.ro… […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img
spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

A fost ucis comandantul-șef al forțelor speciale rusești în Siria, în urma unui bombardament

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR) anunță că un...

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a demisionat din funcţie

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş,...

Polițiștii de penitenciare blochează activitatea pușcăriilor și ies în stradă

Polițiștii de penitenciare își vor desfășura marți activitatea profesională...