CCR a declarat neconstituţională întreruperea termenului de prescripţie la momentul administrării de noi probe. Reacția ministrului Justiției

Data:

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, joi, o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Legiuitorul trebuia să ia măsuri încă din anul 2018 pentru înlocuirea sintagmei „oricărui act de procedură în cauză” din conţinutul articolului din Codul penal referitor la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi stabilirea unor condiţii clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripţiei, au precizat, joi, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Judecătorii constituţionali au admis, joi, mai multe sesizări venite de la instanţe din ţară şi au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.155 alin.(1) din Codul penal, respectiv „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă şi incoerentă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, arată reprezentanţii Curţii Constituţionale.

Potrivit prevederilor Constituţiei şi Legii de organizare, aceştia spun că decizia era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme şi „stabilirea unor condiţii clare” prin care să se poată dispune întreruperea prescripţiei răspunderii penale, prin introducerea unor termeni „univoci” cu privire la condiţiile şi termenul întreruperii prescripţiei.

„Din 2018 şi până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea ‘cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea’ a rămas neterminată şi inaplicabilă. În aceste condiţii, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituţional textul rămas în vigoare. Urmează ca legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei 297 din 2018 şi a prezentei decizii. Menţionăm încă o dată că în mod incorect şi nejustificat se reţine că prin decizia noastră am fi eliminat instituţia întreruperii prescripţiei penale”, transmit oficialii Curţii.

Citește și: Investigație a Parchetului European. 15 percheziţii în România într-o anchetă privind fraude cu fonduri europene destinate Deltei Dunării

Predoiu despre decizia CCR: Nu pot face speculații

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, joi, în contextul în care Curtea Constituţională a admis o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, că nu poate face speculaţii şi a arătat că, dacă va fi necesar, în cadrul iniţiativei legislative cu privire la Codul penal Ministerul Justiţiei va viza şi articolul respectiv.

„Acest articol a mai fost în examenul CCR în 2018. A fost pronunţată atunci o decizie de neconstituţionalitate cu o anumită critică. Timp de patru ani, nici Parlamentul nu a reuşit să corijeze această lege. Noi avem la minister un proiect de lege care urmează să fie promovat, în perioada imediat următoare. Este în consultare cu Comisia Europeană şi ne vom adresa şi acestui articol. (…) Nu pot face, în acest moment, speculaţii până nu vedem motivaţia CCR. (…) Cunoaşteţi politica mea de a nu comenta dosare în curs şi în niciun caz nu pot să fac o gafă de a oferi vreuneia sau alteia din părţi vreun argument pe baza declaraţiei ministrului Justiţiei. Aşteptăm decizia CCR. Vom vedea ce scrie în motivare. Din punct de vedere al ministerului, care este iniţiatorul iniţiativei legislative, vom adapta, dacă este necesar, proiectul în curs şi fiecare să îşi facă atribuţiile. Proiectul este gata încă din anul 2020. (…) Consultarea cu Comisia Europeană se va finaliza în perioada următoare, vorbim de zile aici, şi o să-i dăm drumul către Parlament. Oricum avem termen în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru adoptarea proiectului 31 decembrie 2022. Avem timpul necesar să îl aplicăm”, a explicat Cătălin Predoiu, după ce a participat la reuniunea Ligii Aleşilor Locali ai PNL, care se desfăşoară la Poiana Braşov, potrivit Agerpres.

El a precizat că în proiectul MJ la articolul 155 al Codului penal există un text de remediu, care stipulează că „întreruperea se face la comunicarea oricărui act de procedură suspectului sau inculpatului”.

Citește și: Prințul Charles, în vacanță la casa sa din Valea Zălanului

Ministrul Justiţiei a fost întrebat şi despre dosarele care trenează.

„Ministerul Justiţiei nu face justiţie, nu face anchete, nu judecă procese. Aceste funcţiuni sunt îndeplinite de către parchete, respectiv de instanţe”, a răspuns el.

Cătălin Predoiu a subliniat că în privinţa marilor fugari au fost întreprinse toate demersurile necesare.

„Vom continua să le întreprindem. Ştiţi foarte bine că şi în mandatele anterioare am dus la bun sfârşit astfel de proceduri de extrădare. Activitatea acestui departament nu s-a oprit niciodată, indiferent cine a condus ministerul, dar trebuie să înţelegeţi faptul că există o dificultate a acestor proceduri, pentru că vorbim de jurisdicţii străine, legislaţii străine, care sunt sau nu compatibile cu cea românească, de aceea făceam referire recent la cadrul normativ al UE care asigură o compatibilitate sporită şi o procedură mai uşoară în materie de extrădare pe teritoriul UE, lucrurile ar trebui să meargă mai bine”, a explicat Predoiu.

El a precizat că şi-a exprimat „rezervele faţă de legislaţia anumitor ţări care au permis portiţe legislative prin care cererile de extrădare adresate de instanţe, nu numai de Ministerul Justiţiei, au fost zădărnicite”.

„Am văzut că au fost luate anumite măsuri legislative în acele ţări, dar eu cred că mai este mult de făcut şi am exprimat deschis acest lucru şi ambasadorilor ţărilor respective, şi miniştrilor de justiţie din ţările respective. Vom continua acest dialog în spirit european pentru că legislaţia noastră trebuie să fie compatibilă. Pe de o parte ni se cer eforturi şi facem eforturi pentru combaterea corupţiei şi a oricărei forme de infracţionalitate, pe de altă parte vrem şi noi să vedem că hotărârile judecătoreşti sunt respectate şi în România şi în altă ţară, vorbim de hotărâri definitive, dar toate aceste activităţi se fac în limita unor competenţe. Nu putem să ne depăşim aceste competenţe, să comentăm dosare, să emitem judecăţi de opinie cu privire la dosare în curs sau cu privire la efectele unei decizii a CCR asupra unor dosare în curs. Judecătorii din România şi de oriunde în lume sunt liberi în conştiinţa lor juridică, pe baza legii, să judece orice caz. Ministerul Justiţiei nu are legătură cu astfel de proceduri”, a punctat Predoiu.

Citește și: VIDEO Steagul Ucrainei, pus de un alpinist pe vârful „Putin”. Poliția din Kârgâzstan a deschis o anchetă

PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

În Constanța, colectarea gunoiului se va face doar noaptea

Colectarea gunoiului în municipiul Constanța se va face pe...

Încă un beneficiu pentru polițiști: vor fi plătiți să facă școală

Ministerului Afacerilor Interne a anunțat marți că, în vederea...

Prețul lemnului de foc va fi plafonat la 500 lei/mc, până la 31 martie 2023

Guvernul va plafona prețul lemnului de foc la 500...