Ce ar fi trebuit să spună politicienii după moartea Anei Oros și au ratat ocazia să o facă

Data:

„Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat și îmi cer scuze că nu am putut face mai mult. Voi demara chiar de mâine discuții cu celelalte instituții și persoane responsabile, direct sau indirect, de rezolvarea situației, pentru ca împreună să împiedicăm să se mai întâmple astfel de tragedii.

Anunț public că până pe [dată precisă] vom face publică strategia noastră, iar până pe [data precisă] vom prezenta și primele rezultate comune”.

Astfel de declarații aș fi așteptat ieri de la politicienii și funcționarii care ar fi trebuit să împiedice moartea Anei Oros.

O urmă de regret și o asumare măcar pe viitor, dacă oricum trecutul nu mai poate fi reparat.

Războiul electoral care a început după tragedia de sâmbătă este dezgustător și nu face cinste celor care s-au implicat în el.

Faptul că Gabriela Firea a sărit prima, ca un șacal, nu mai surprinde pe nimeni, a demonstrat de atâtea ori că nu are suflet și ne-ar da pe toți la câini ca să ajungă din nou la Primărie.

Dar văd că metehnele proaste s-au transmis și la politicienii din noua generație.

Am fost dezamăgit să citesc o postare a lui Vlad Voiculescu pe această temă, când era un moment mai mult decât potrivit să tacă.

Am constatat tăcerea lui Nicușor Dan, care putea măcar să-i determine pe cei de la ASPA să facă mai mult decât doar să arunce vina pe Sectorul 6, dacă o declarație de regret nu a vrut să transmită.

Și nu mă așteptam ca Ciprian Ciucu să reacționeze la acuzații spunând că nu fuge de responsabilitate, dar de fapt tocmai fugind de responsabilitate.

Mi-ați arătat că nu ați înțeles pe deplin ce dorește electoratul vostru de la voi, deși ați acumulat deja destul de multă experiență politică.

Nu interesează pasarea vinovățiilor, ci tocmai asumarea lor, nu vrea să explicați ce nu puteți face, ci ce ați făcut și veți face, nu așteaptă să vă spălați pe mâini „că nu era treaba mea, celălalt avea jurisdicție”, ci colaborarea între instituții, inclusiv pentru a schimba legile acolo unde sunt prost făcute.

Sau măcar să arătați că încercați.

Citește și: EXCLUSIV Extraordinara poveste a poporului shuar, spusă de Nua, prima femeie diplomat

Dacă vreți ca moartea unui om să nu rămână inutilă, faceți cumva ca ce s-a întâmplat sâmbătă să fie un punct zero pentru conclucrare, nu pentru războaie electorale care, de fapt, vă îndepărtează de cei care v-ar fi votat din nou.

Bucureștiul este, în momentul de față capitala țării doar cu numele. În realitate a rămas, urbanistic și din punct de vedere al confortului pentru locuitorii săi, mult în urma altor orașe din țară.

O capitală în care se moare stupid și în care administratorii săi fie se ascund după contracte grase cu presa, ca Băluță și Negoiță, fie se ceartă între ei, cum faceți voi acum.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactorul-șef al PressHUB (presshub.ro), din ianuarie 2022.Anterior, a fost redactor șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021. Între 2015 și 2017, a fost redactor-șef la cotidianul România liberă, unde lucrase anterior ca reporter de investigații.Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași, România. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

1 COMENTARIU

  1. Dezolantă priveliște. Suntem lăsați, ca popor, în plină bătaie (a vântului) sau a jocului murdar, politicianist. România nu e o țară guvernată, e o țară jucată la ruletă. Ne putem retrage pe rând din viața asta, fără a mai spera ceva de la mizerabila clasă (politică!?). Nu, nu mai avem nimic de așteptat.
    Sunt unii care vor prinde (vai lor!) dezintegrarea scumpei noastre patrii Republica Socialistă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related