În timp ce războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei continuă, Moscova şi Kievul negociază. Este posibilă pacea? Când şi în ce condiţii? Experţii avertizează: finalul nu se prefigurează prea curând, potrivit Deutsche Welle.
Războiul rus împotriva Ucrainei a intrat în a patra săptămână. Pe lângă informaţiile despre lupte şi victime, există şi relatări despre negocierile dintre Moscova şi Kiev. După câteva întâlniri în Belarus, participanţii la negocieri discută acum prin suport video.
Deocamdată fără niciun rezultat. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că Rusia nu va renunţa la „planul” său până când Kievul nu îndeplineşte cerinţele principale: „demilitarizare”, „denazificare”, ca şi „un statut neutru pentru Ucraina”.
Înainte, Moscova mai solicitase recunoaşterea Crimeei ca făcând parte din Rusia şi a independenţei „republicilor populare” din Doneţk şi Lugansk. La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a semnalizat că ar putea renunţa la aderarea la NATO.
În vreme ce puţine informaţii din rundele de negocieri ajung la presă, un articol publicat în această săptămână de „Financial Times” a stârnit mult interes. Ar exista „un progres substanţial” în negocieri, s-ar discuta deja despre un plan cu 15 puncte.
Kievul ar accepta să renunţe la statutul de membru NATO şi nu va găzdui nicio bază militară străină pe teritoriul Ucrainei. Pentru a se asigura faţă de Rusia, Kievul ar dori să primească garanţii de securitate din partea SUA, Marii Britanii şi a Turciei. Reprezentanţii ucraineni spun că este nevoie de angajamente ferme în acest sens.
Compromisul acceptat de Kiev: neutralitate în loc de NATO
Aliona Hetmanciuk, care conduce institutul New Europe din Kiev, consideră că situaţia este „absurdă”: „Mai întâi este nevoie de un armistiţiu şi apoi pot avea loc negocieri concrete. Astăzi situaţia se prezintă în felul următor: cu cât mai intensive sunt negocierile, cu atât mai mult se trage în oameni”.
Hetmanciuk descrie disponibilitatea Ucrainei de a accepta statutul de neutralitate ca fiind cel mai mare compromis: „Nu doar pentru că aderarea la NATO este unul din scopurile prevăzute în Constituţie, ci şi pentru că este susţinută de o majoritate fără precedent”. Oferta este condiţionată de garanţii de securitate care înlocuiesc practic Articoul 5 din Acordul Alianţei Nord-Atlantice.
O astfel de idee este „destul de iluzorie”, întrucât nu există nicio disponibilitate a statelor NATO pentru a oferi astfel de garanţii Ucrainei. Este greu de crezut că Rusia va accepta această condiţionare. Experta mai consideră că recunoaşterea Crimeei şi a „republicilor populare” din regiunea Donbas ar reprezenta „o capitulare completă”.
Negocierile dintre reprezentanţii Rusiei şi ai Ucrainei au fost găzduite de Belarus
Analista nu crede că negocierile vor avea succes, dar este convinsă că ele sunt necesare pentru „a îmbunătăţi situaţia umanitară şi pentru a arăta lumii că Ucraina este dispusă să accepte anumite compromisuri”.
Moscova: Înlăturarea lui Zelenski nu mai este de actualitate
În negocierile cu Ucraina, în care s-a vorbit şi despre coridoarele umanitare, „încep discuţiile despre aspecte fundamentale”, spune Andrei Kortunov, directorul Consiliului Rus pentru Politici Externe (RSMD). În chestiuni concrete, el identifică „o anumită dinamică” în solicitările părţii ruse.
„Au existat declaraţii potrivit cărora „denazificarea” ar duce la un nou început al proiectului statal al Ucrainei, eventuale noi alegeri, îndepărtarea dreptei naţionaliste din arena politică”, spune Kortunov.
„Acum există o agendă redusă. Nu se mai vorbeşte despre înlăturarea lui Zelenski.”
Principalelel solicitări ale Moscovei vizează aderarea Ucrainei la NATO, ca şi colaborarea cu Alianţa, spune Kortunov. În privinţa recunoaşterii independenţei republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, decizia ar putea suferi amânare. Retragerea trupelor din zonele ocupate după începerea războiului este, în opinia expertului rus, posibilă.
Continuarea în Deutsche Welle.
