Mii de români au sărit în ajutorul refugiaților ucraineni. Unii au ajutat cu hrană, alții cu cazare și transport, foarte mulți cu îmbrăcăminte și pături. Din păcate, nu toată lumea a înțeles cum se face și care e rostul unei donații.
La Romexpo, în București, transformat în centru de colectare și sortare a donațiilorm s-au adunat foarte multe haine.
„Pur și simplu, este un munte de haine aici. Un munte. De haine”, a scris Alina Voinea, unul dintre voluntarii care se ocupă de sortarea lor.
O parte din acel munte a rezervat surprize nu tocmai plăcute.
„Centrele pentru donații nu sunt tomberoane de haine rupte, murdare și pantofi desperecheați și scâlciați! Dacă ceva este rupt, aruncă-l. Dacă ceva este pătat de sudoare la subraț sau de diverse la fund, spală-l. Dacă nu se ia, aruncă-l, nu-l dona! Dacă e scâlciat, dezlipit, ponosit, deșirat, rupt, cu ceva lipsă (am găsit un pulover cu o mânecă lipsă, fusese efectiv tăiată), LA GUNOI! Dacă ceva este murdar de orice, spală-l întâi! (Serios, pantofiori de copii cu noroi uscat pe ei, puși în sac la grămadă peste haine!)”, sunt sfaturile date de Alina Voinea celor care vor să doneze haine.
Alina Voinea a povestit, pe Facebook, că a găsit o cravată, dar și echipament sado-maso, nenumărate rochii de seară, rochii cu spatele gol, paiete, sclipici, o minunăție.
Alți voluntari au răspuns la postarea Alinei Voinea și au vorbit și de alte produse atipice pe care le-au găsit printre lucrurile donate de români.
„Te-am luat, eu am găsit chiloți purtați și nespălați”, a scris Ioana Cărtărescu-Petrică. Totuși, aceasta a precizat că acestea au fost excepții, majoritatea hainelor fiind bune și foarte bune.
