Rușii din Republica Moldova roagă Ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău „să nu vină să-i salveze”

Data:

În sute de comentarii postate pe pagina de Facebook a Ambasadei Ruse de la Chişinău, reprezentanții minorității ruse, precum și alți vorbitori de limbă rusă spun că nu se simt discriminați în Republica Moldova și pledează pentru oprirea războiului pornit de Rusia în Ucraina.

Mulți dintre ei scriu că sunt îngrijorați de riscul extinderii acțiunilor militare și în Republica Moldova și spun că ar prefera ca trupele ruse să nu-și facă griji pentru soarta lor. Unii comentatori își încheie mesajul prin a trimite ambasada, autoritățile ruse și pe liderul rus personal „în direcția în care a mers și corabia de luptă rusească”.

Pe 17 martie, Ambasada Rusă de la Chișinău a publicat un comunicat în care, fără să dea detalii sau exemple concrete, susține că „a crescut numărul de cazuri de discriminare a cetățenilor ruși și a vorbitorilor de limbă rusă” din Republica Moldova și că ar fi fost înregistrate inclusiv cazuri în care aceștia ar fi fost agresați fizic. De precizat că presa sau forțele de ordine moldovene nu au relatat în ultimul timp cazuri de violențe sau incidente care să aibă la bază criteriul etnic sau lingvistic. 

Rușii din Republica Moldova roagă Ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău „să nu vină să-i salveze”, după ce reprezentanța diplomatică le-a cerut vorbitorilor de limbă rusă să semnaleze cazurile de discriminare la care au fost supuși.

Postarea ambasadei ruse a acumulat peste două mii de comentarii, iar marea majoritate a internauților au spus că de zeci de ani trăiesc liniștit, vorbesc și rusa, și româna și nu au nevoie de trupe ruse în țara lor – Republica Moldova. Aceștia au sugerat diplomaților ruși să nu semene ură și aibă grijă de libertățile cetățenești și bunăstarea celor pe care puterea de la Moscova îi discriminează în Federația Rusă.

Iată doar câteva din cele peste două mii de comentarii adresate ambasadei ruse:

  • „O ducem foarte bine în Moldova și cu siguranță nu avem nevoie de „ajutorul” vostru. Dacă este vreun loc unde sunt discriminați cetățenii, acest loc se numește Rusia. Acolo pentru o opinie alternativă exprimată la un miting faci pușcărie. Acolo oamenii sunt bătuți cu bâte de cauciuc fără niciun discernământ. Acolo o țară întreagă este condamnată la sărăcie lucie din cauza ambițiilor unui singur om. Da, Moldova este o țară deloc bogată și avem problemele noastre. Dar ținem la libertatea noastră. Așa că țineți-vă grija în interiorul țării voastre”.
  • „Ambasada Federaţia Rusă, nu ai susținere din partea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova. Aceștia vor în primul rând pace, așa că nu trebuie să provocați conflict”.
  • „Stimate Ambasador, dar unde ne-am putea plânge pe „pacificatorii” voștri din Transnistria care de 30 de ani discriminează moldovenii? Când a reușit Rusia, o țară puternică și frumoasă, să se transforme într-un imperiu al răului? Nu vă este rușine să reprezentați interesele unei astfel de țări?”
  • „Sunt etnic rus practic 100 la sută și în toată viața mea nu m-am confruntat cu niciun fel de discriminare. Am o mulțime de prieteni vorbitori de limbă română. Este o limbă foarte frumoasă și mă bucur că trăind în Moldova am posibilitatea să învăț aceasta și alte limbi minunate. Așa că nu trebuie să mă „salvați”. Salvați-vă țara, pentru că în curând nu veți mai avea ce mânca și veți trăi din nou după cortina de fier. Hai valea din Moldova!”

Citește și: Cum a ratat ministrul Predoiu o masă cu Serghei Lavrov


În fața pericolului unui război, disensiunile etnice sunt trecute pe planul doi

„M-am bucurat să citesc comentariile vorbitorilor de limbă rusă de sub postarea ambasadei Federaţiei Ruse. Aceste reacții arată că societatea moldovenească a atins un anumit grad de maturitate și împărtășește atitudini de normalitate firească comune democrațiilor europene”, a declarat pentru PressHUB jurnalistul de limbă rusă de la Chişinău, Ivan Sveatcenko.

„Este o situație fără precedent, când toate divergențele cu caracter latent care au existat între sfârșitul anilor 1980 și anul 2022, toate discuțiile despre limbă și etnie dintre cei care spun că vorbesc româna, rusa sau moldoveneasca – toate au trecut nu pe locul doi, ci pe locul 55, după ce am văzut la frontierele noastre un război real, bombardamente reale în orașe, moartea reală a mii de oameni pașnici. Nu vrem să avem așa ceva la noi”, spune Ivan Sveatcenko.

„Data de 24 februarie a fost linia roșie care nu a mai lăsat loc de nuanțe nici măcar în rândul susținătorilor „lumii ruse” din Republica Moldova. Fiecare a fost forțat să aleagă tabăra – fie susții războiul, fie îl condamni. Și chiar și cei care aveau anumite simpatii față de Vladimir Putin și-au schimbat poziția după ce au văzut cum sunt bombardate orașele majoritar rusești din Ucraina – Harkov, Mariupol sau Odessa”, explică jurnalistul de limbă rusă de la Chişinău, Ivan Sveatcenko,   

Ce spun autoritățile?

Autoritățile de la Chişinău au reacționat la îndemnul Ambasadei Rusiei  prin vocea președintei Maia Sandu, care a declarat joi, la o conferință de presă, că „toți cetățenii Republicii Moldova sunt în siguranță, indiferent de limba pe care o vorbesc”.

„Din primele zile ale acestui război am făcut apel la unitate, am făcut apel să nu permitem discursului de ură să ne dezbine și le mulțumesc tuturor oamenilor care au urmat acest apel și care au contribuit ca să putem să menținem unitatea. Republica Moldova respectă drepturile omului, depune toate eforturile pentru ca fiecare cetățean, indiferent de limba pe care o vorbește, să se simtă în siguranță aici, acasă”, a răspuns Maia Sandu.


Citește și: Trei asociaţii ale magistraţilor arată că ministrul Predoiu desconsideră dreptul procurorilor şi judecătorilor la asociere


Yan Feldman, președintele Consiliului pentru egalitate și nediscriminare din Republica Moldova, spune că instituția pe care o reprezintă nu a înregistrat vreo creștere bruscă a numărului plângeri pe criteriu de naționalitate, origine etnică sau limba vorbită. Într-o declarație pentru PressHUB acesta a subliniat că mecanismul național de protecție împotriva discriminării este accesibil tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Ceea ce înseamnă că oricine se simte discriminat poate cere ajutorul instituțiilor din Republicii Moldova.

Ministerul de Externe a precizat și el că nu există o creștere a numărului de plângeri pe motiv de discriminare, mai ales pe criterii de apartenență etnică. Purtătorul de cuvânt al instituției, Daniel Vodă, a subliniat că postarea ambasadei ruse „nu contribuie la o atmosferă de calm în societate”.

„Rugăm partenerii să se abțină de la astfel de gesturi și să de-a dovadă de o mai bună evaluare a situației din țara noastră. Republica Moldova garantează drepturile tuturor locuitorilor și este un model în regiune pentru conviețuirea în pace și siguranță între toți locuitorii ei, indiferent de proveniența etnică asumată de către aceștia”, a menționat Daniel Vodă.

În plus, Agenția Relații Interetnice i-a convocat pe liderii a șase organizații care promovează cultura rusă în Republica Moldova pentru a-i întreba dacă se simt discriminați. Un comunicat al agenției arată că „în urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că etnicii ruși nu se simt discriminați”.


În opinia liderilor acestor organizații, Republica Moldova este o societate multietnică și multiculturală, cu un cadru legal solid care permite protecția drepturilor minorităților naționale, se arată în comunicatul Agenției Relații Interetnice , care face apel la „înţelepciune, toleranţă şi iubire faţă de semeni în aceste momente fără precedent”.


Ce spun statisticile?

Datele ultimului recensământ care a avut loc în Republica Moldova în 2014 arată că 82 la sută din populație se declară moldoveni sau români, ucrainenii constituie 6,6%, găgăuzii – 4,6%, iar rușii – 4,1%, din populația totală. Ca paranteză, Biroul Național de Statistică menționează că „moldovenii, românii, ucrainenii și găgăuzii, locuiesc preponderent la sate, iar ruşii în oraşe”.

În Republica Moldova încă mai există o dispută internă, alimentată de partidele pro-ruse care au fost la guvernare în ultimii ani, cu privire la denumirea limbii vorbite: română sau moldovenească. Asta, chiar dacă o decizie a Curții Constituționale de la Chişinău a încercat să pună punct acestei dispute încă în 2013, printr-o decizie care spunea că limba de stat în Republica Moldova este limba română.

Revenind la statistici, peste 80 la sută dintre respondenții recensământului din 2014 au declarat româna și moldovenească drept limbă maternă, iar rusa este considerată limbă maternă de către 9,7% din populație. În același timp, 14,5% dintre respondenți au spus că vorbesc de obicei limba rusă.

Statisticile mai arată și că fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,7% din total, mai notează Biroul Național de Statistică de la Chişinău.


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.

Lina Grau
Lina Grau
Lina Grâu este jurnalist la Radio Europa Liberă Moldova.

4 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: