Ce (nu) poate face România pentru R. Moldova în cazul unei agresiuni

Data:

România știe cât și cum poate ajuta Republica Moldova în cazul scenariilor celor mai pesimiste, chiar dacă nimeni nu vorbește cu voce tare despre acest subiect.

Bucureștiul poate răspunde oricărei cereri de ajutor care vine din partea Chișinăului, dar „în ceea ce privește partea militară, România nu poate face mai mult decât face față de Ucraina”, au declarat surse diplomatice pentru DW.

Pe scurt, „România nu poate oferi asistență militară directă Republicii Moldova”, dar are la îndemână o serie de alte instrumente pentru a asigura rezistența micii republici de dincolo de Prut în cazul unei agresiuni rusești. Cel mai indicat este „răspunsul colectiv”, a subliniat sursa citată, adăugând că România mizează de asemenea pe procesul de aderare a R. Moldova la UE și pe sistemul de asistență economică.

Pe de altă parte, nu este exclus din partea Bucureștiului să deschidă o umbrelă cibernetică protectoare deasupra Chișinăului. România și-a asumat un deziderat similar după anexarea Crimeei de către Rusia, când în interiorul NATO a preluat conducerea Grupului pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

„România este alături de Republica Moldova și de toți cetățenii săi, așa cum a fost mereu! Pe noi puteți să contați!” le-a promis săptămâna trecută președintele Klaus Iohannis cetățenilor moldoveni. Cum? Cu bani, cu lobby permanent la Bruxelles, prin deschiderea unor culoare pentru refugiați, în așa fel încât aceștia să ajungă în România mai repede, iar povara asupra Republicii Moldova să fie ușurată.

În cazul unei agresiuni din partea Rusiei, în ciuda unor soluții de apărare gândite de diverși intelectuali moldoveni și a unor speranțe ale unor lideri de la Chișinău, România nu poate interveni, după cum ne-au precizat surse politice din apropierea Palatului Cotroceni. A fost oare președintele Iohannis la Chișinău să-i spună Maiei Sandu și ce nu poate face Bucureștiul pentru R. Moldova? 

Această țară se află deja într-un conflict permanent cu Rusia, conflict care a dus la subminarea economiei și la desele atacuri cibernetice cotidiene. La acestea se adaugă o propagandă excesivă și agresivă, atacuri informatice, trafic sub diverse forme. Pe scurt, „o formă de război hibrid”, după cum a definit un reprezentant al Ministerului Român de Externe situația de dincolo de Prut. Pe teritoriul R. Moldova se află deja trupe rusești, iar agresiunea a fost mereu potențială, chiar dacă se vorbește despre un conflict înghețat.

Perindarea înalților oficiali occidentali prin capitala R. Moldova, de la șeful diplomației americane, la președintele Poloniei, plus desantul românesc în frunte cu șeful statului și primul ministru, sugerează că situația e foarte sensibilă. Senatorul PSD Titus Corlățean a explicat rolul Transnistriei în cazul căderii Odessei în mâinile rușilor și vulnerabilitatea Republicii Moldova în această situație. Totuși, neutralitatea acestei țări ar putea să o ferească de agresiune, crede senatorul social-democrat, în vreme ce secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat luni seară la Antena 3 că nu există semne că s-ar pregăti un atac asupra R. Moldova.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat luni că România sprijină organizarea pe 5 aprilie, la Berlin, împreună cu Germania și Franța, a unei Conferințe pentru Republica Moldova, cu scopul creării unei Platforme de Sprijin („Moldova Support Platform”) și pentru a încuraja mai multe donații și mai multe ajutoare pentru Chișinău.

Șeful diplomației române a mai anunțat disponibilitatea Bucureștiului de a construi pe teritoriul României un depozit de gaz destinat Republicii Moldova, în așa fel încât în timp să fie asigurat necesarul energetic al cetățenilor de dincolo de Prut. Deocamdată este doar o idee, nu se știe nici cât va costa, nici în cât timp ar putea fi gata și nici cine ar pune în practică un astfel de plan.

Comentariul integral în Deutsche Welle.


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale.A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub.Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cele mai mari amenințări cibernetice și cele mai afectate sectoare

Progresul înregistrat de transformarea digitală a adus inevitabil și noi amenințări de securitate cibernetică.

VIDEO Ce a lăsat în urmă avalanșa de la cabana Capra. Mașinile turiștilor au fost luate pe sus. 60 de persoane au rămas izolate

În cursul nopții trecute, pe DN7C, km. 106-107, în zona unei cabane, a avut loc o avalanșă de zăpadă. Aproximativ 60 de persoane au rămas izolate la cabană. Mai multe mașini au fost avariate.

Comisia Europeană: Ucraina poate conta pe contribuția Europei la reconstrucția unei țări mai reziliente

A trecut aproape un an de când Rusia și-a lansat invazia brutală. Un an de luptă pentru libertate, dar și un an al curajului legendar de care a dat dovadă poporul ucrain

Muzeul Național al Țăranului Român împlinește 33 de ani de la re-fondarea sa în 1990

Astăzi, 5 februarie, Muzeul Țăranului împlinește 33 de ani...