Luarea unei decizii în cazul vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii ar putea întârzia câteva luni. Chiar dacă Inspecţia Judiciară a anunţat autosesizarea imediat după apariţia în public a conflictului dintre procurorul Daniel Horodniceanu şi poliţiştii rutieri, procedurile legale de urmat pot dura şi câteva luni, iar o eventuală decizie de sancţionare poate fi contestată în instanţă.
Sancţiunile aplicate în cazul în care se consideră că Horodniceanu a adus atingere prestigiului justiţiei pot varia de la un simplu avertisment, până la excluderea din magistratură, fără a exista criterii clare de apreciere a gravităţii faptei.
Un procuror sibian care s-a prăbuşit pe holul instituţiei din cauza stării de ebrietate în care se afla a scăpat fără nicio sancţiune. Un judecător cunoscut, Cristi Dănileț, care îşi tundea gardul viu al curţii, a fost sancţionat cu excluderea din magistratură, ulterior câștigând toate procesele și redevenind magistrat.
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte un lung şir de abateri disciplinare care pot fi reţinute în sarcina acestora. Majoritatea ţin de felul în care aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, dar sunt sancţionabile şi fapte comise în afara biroului.
Astfel, un procuror ori judecător poate fi sancţionat şi pentru „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, „desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic”, „folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor” sau „participarea la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor”.
Sancţiunile disciplinare primite de un magistrat pleacă de la simplul avertisment şi continuă cu reducerea salariului, transferarea disciplinară, suspendarea din funcţie, retrogradarea în grad profesional, mergând până la excluderea din magistratură.
Articolul complet, în Ziarul de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
